Propunerea recentă a lui Donald Trump, deși neclară în detalii, a generat îngrijorări în rândul capitalelor europene, care tem că un astfel de acord ar putea diminua influența statelor europene și ar putea consolida poziția Kremlinului. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a subliniat că Ucraina ar trebui să fie parte integrantă a arhitecturii de securitate a Europei, avertizând că Rusia continuă să ignore tratatele internaționale.
„Putin nu are drept de veto asupra securității europene”, a afirmat Kallas, exprimând scepticism față de intențiile americane. Aceasta a venit ca o reacție la apropierea tot mai evidentă dintre Trump și Moscova, în contextul intensificării presiunilor asupra Ucrainei și a reluării negocierilor de pace.
Conform unor surse diplomatice, oficialii NATO nu au fost informați prealabil despre propunerile Statelor Unite, iar multe voci din Uniunea Europeană își exprimă rezervele privind inițiativa. Trump a declarat că ar putea exista un „acord major” care să depășească situația din Ucraina și să implice întreaga Europă.
Jared Kushner, ginerele lui Trump, a detaliat cinci direcții esențiale ale propunerii, inclusiv consultări în domeniul securității și măsuri reciproce pentru prevenirea escaladării. Totuși, scepticismul rămâne puternic, majoritatea oficialilor europeni considerând că discuțiile cu Rusia nu sunt viabile în contextul actual.
În plus, Europa subliniază nevoia de a fi inclusă în negocierile de pace, având în vedere că securitatea continentului este în joc. Liderul Lituaniei, Gitanas Nausėda, a declarat că statele europene trebuie să aibă un cuvânt de spus în arhitectura de securitate a Europei, mai ales în contextul conflictului din Ucraina.
Îngrijorările privind retragerea trupelor americane din Europa adaugă o altă dimensiune discuțiilor despre securitate. Diplomatul NATO a subliniat că orice modificare a prezenței militare americane ar schimba radical dezbaterile despre arhitectura de securitate europeană.
