În Dealul Mitropoliei, aproape de Catedrala Patriarhală, se înalță un palat impunător ce a avut un rol semnificativ în istoria țării. Acest palat din București este unul dintre cele mai importante obiective turistice din capitală.
Palatul Patriarhal face parte dintr-un ansamblu arhitectural care include și Catedrala, precum și Reședința Patriarhală.
Informații utile pentru vizitare
În prezent, clădirea Palatului Patriarhal, situată pe Aleea Dealul Mitropoliei nr. 25, poate fi vizitată gratuit, în cadrul unui tur ghidat, de luni până vineri, între orele 09:00 și 16:00, cu excepția sărbătorilor. Este necesară o programare prealabilă, conform informațiilor disponibile pe site-ul Patriarhiei Române. Iată câteva detalii interesante despre această clădire deosebită, care a fost martoră la momente cruciale din istoria României.
Istoria Palatului Patriarhal
Ansamblul de clădiri din Dealul Patriarhiei datează din anii 1656-1658, fiind ctitorit de Constantin Şerban Basarab, voievodul Ţării Româneşti. Acesta a decis să construiască o mănăstire dedicată Sfinților Împărați Constantin și Elena, precum și clădiri destinate sediului Mitropoliei Țării Românești. Într-una dintre sălile complexului au avut loc, de-a lungul timpului, mai multe adunări ale Divanului Domnesc.
Având în vedere rolul important al Mitropolitului în viața politică a acelei perioade, pe 24 ianuarie 1859, în acest ansamblu arhitectural, Adunarea electivă a Țării Românești, prezidată de Mitropolitul Nifon, a votat unirea Munteniei cu Moldova, alegându-l pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române.
În anul 1883, terenul și clădirile ansamblului patriarhal au trecut în proprietatea statului, iar în 1890 s-a decis ridicarea unui palat al Camerei Deputaților, construcția având loc între 1906-1908, conform planurilor arhitectului Dimitrie Maimarolu. Acesta a fost realizat pe locul fostei săli a Adunării Deputaților, unde avusese loc alegerea lui Alexandru Ioan Cuza.
Noul palat a fost prima construcție din beton armat din România, realizată în stil neoclasic cu influențe franceze. Sala de ședințe este acoperită cu o cupolă impunătoare, din care își întinde aripile un vultur, vizibil de la distanță, facilitând astfel recunoașterea clădirii. Cupola a suferit o prăbușire în timpul cutremurului din 10 noiembrie 1940, dar a fost ulterior refăcută.
Dimitrie Maimarolu, arhitectul care a conceput planurile pentru acest palat, s-a remarcat prin realizări notabile, având în portofoliu și alte clădiri emblematice ale Bucureștiului, precum Cercul Militar și Biserica Armenească.
Restaurarea și accesibilitatea Palatului
Palatul Patriarhal a fost cunoscut ca Palatul Camerei Deputaților până în 1948, ulterior devenind sediul Marii Adunări Naţionale, iar după 1990 a redevenit sediul Camerei Deputaţilor. În 1997, odată cu mutarea acestei instituții în Palatul Parlamentului, fostul sediu a fost returnat Patriarhiei Române și redenumit Palatul Patriarhal.
De-a lungul timpului, clădirea Palatului Patriarhal a suferit numeroase deteriorări și a trecut prin proiecte de reabilitare. Între martie 2014 și decembrie 2015, monumentul a beneficiat de ample lucrări de consolidare și restaurare, finanțate din fonduri europene, precum și de sprijin din partea Guvernului României și a Patriarhiei Române.
După finalizarea lucrărilor, începând cu 9 ianuarie 2017, conducerea Patriarhiei Române a decis redeschiderea palatului pentru vizitare, oferind acces gratuit publicului în cadrul unor tururi ghidate. Astfel, vizitatorii au oportunitatea de a admira frumusețea acestui monument arhitectural și de a descoperi detalii inedite din trecutul său istoric.
