Anul trecut, România a înregistrat un număr record de nașteri, cel mai scăzut din ultimele 100 de ani, cu sub 150.000 de nașteri, conform datelor oficiale.
În Uniunea Europeană, procentul gospodăriilor cu copii a scăzut de la 24,3% în 2022 la 23,8% în 2023, iar estimările pentru 2024 sugerează o continuare a acestui trend, ajungând la 23,6%. Analizele arată că majoritatea familiilor europene au un singur copil, iar cele cu doi sau mai mulți sunt din ce în ce mai rare.
Un sociolog, Adrian Dan, subliniază că tinerii sunt mai concentrați pe carieră și independență financiară, ceea ce influențează decizia de a avea copii. Condițiile de viață din mediul urban, cum ar fi costurile ridicate ale locuințelor, afectează de asemenea natalitatea, iar coabitarea intergenerațională este o practică tot mai frecventă.
În România, tinerii consideră că stabilitatea financiară este crucială înainte de a aduce un copil pe lume. Unii afirmă că prioritatea ar trebui să fie cariera, deoarece aceasta le va oferi o bază solidă pentru o familie.
Economiștii avertizează că o rată scăzută a natalității va pune presiune asupra sistemului de pensii și sănătate, din cauza numărului insuficient de angajați care să susțină o populație în îmbătrânire.
Comparativ, cele mai ridicate procente de familii cu copii se înregistrează în Slovacia (35,6%), Irlanda (31%) și Cipru (28,6%), în timp ce țări precum Finlanda (18%), Lituania (19,6%) și Germania (20,1%) se află la coada clasamentului.
