Moșii de Vară, cunoscuți și sub denumirea de Sâmbăta Morților dinaintea Rusaliilor, vor fi celebrați în 2025 pe 7 iunie. Această zi are o semnificație profundă pentru credincioșii ortodocși, care își aduc aminte de cei dragi care au trecut în neființă. Celebrată înainte de Rusalii, care se desfășoară la 50 de zile după Paște, această zi este marcată prin slujbe și parastase în biserică, unde se roagă pentru sufletele celor adormiți. În tradiția populară, Moșii de Vară îmbină obiceiurile românești ancestrale cu semnificația creștină a rugăciunilor și pomenilor dedicate celor plecați.
Ce se împarte la Moșii de Vară, pe 7 iunie
În ziua de 7 iunie, conform calendarului creștin ortodox, oamenii oferă de pomană mâncare și daruri în memoria celor decedați. Tradiția prevede oferirea de colivă sau colaci dulci, adesea unși cu miere. De asemenea, se pregătesc vase de lut frumos decorate, numite moșoaice, în care se așază fructe de vară și băuturi, precum cireșe în vin sau lapte cu orez. Printre cele mai comune daruri oferite se numără:
- Colivă și colaci dulci: pâine sau plăcinte cu nucă și fructe, adesea cu miere deasupra.
- Ulcele din lut cu fructe și băutură: vase frumos împodobite cu flori, umplute cu cireșe, prune, vin, apă sau lapte.
- Mâncare de post și alte daruri: legume, fructe, cozonaci, nuci, fructe uscate sau zacuscă, tot ce este bun și poate fi oferit celor nevoiași.
Aceste bucate și obiecte simbolizează dragostea și grija pentru cei care nu mai sunt printre noi. În unele regiuni, cum ar fi Bucovina, pomana începe încă de dimineață, iar vasele cu colivă, vin și fructe sunt împărțite din casă în casă. Odată cu răsăritul soarelui, moșoaicele sunt deja distribuite, iar oamenii se adună la biserică și la cimitir, pentru a-și aminti împreună de cei plecați.
Ce semnificație are pomana oferită în Sâmbăta Morților
În credința ortodoxă, pomana reprezintă un gest de rugăciune pentru cei decedați. Biserica îi numește adormiți, deoarece moartea este percepută nu ca un final, ci ca o trecere către o altă viață. Se crede că, după moarte, fiecare suflet trece printr-o judecată, iar locul său poate fi fie unul de bucurie, fie unul de suferință, în funcție de cum a trăit. Prin urmare, rugăciunile și faptele bune de la cei rămași pot ajuta sufletul celui plecat. Așa cum afirmă Biserica, prin rugăciuni, sufletul poate ajunge într-o stare mai bună la Judecata de Apoi.
Când oferim de pomană (colivă, mâncare, lumânări etc.), ne rugăm ca sufletul celui decedat să fie primit de Dumnezeu într-un loc de liniște și iertare. Acest gest creează o legătură între cei vii și cei morți, fiind totodată un semn de recunoștință față de părinți, bunici sau rudele dispărute. La fel cum romanii din vechime aveau o sărbătoare dedicată morților, numită Parentalia, și noi, astăzi, ne amintim de cei plecați cu dragoste și respect. Pomana întărește, de asemenea, legăturile între oameni, mulți alegând să ofere mâncare sau băutură celor nevoiași, nu doar din milă, ci și din iubire creștină.
Tradiții de Moșii de Vară
Moșii de Vară aduc cu ei numeroase obiceiuri frumoase, transmise din generație în generație. Etnologii afirmă că această sărbătoare este cel mai puternic trăită în comunitățile rurale. În trecut, se organizau târguri de Moși, unde oamenii cumpărau vase de lut, farfurii pictate și mâncăruri tradiționale pentru pomana celor dragi. Cei care mergeau la aceste târguri aduceau daruri în memoria celor plecați.
Azi, la târgurile de Rusalii, cum sunt cele de la Muzeul Țăranului Român, se pot găsi covrigi, colaci cu miere, cozonaci, turtă dulce, vase sau icoane pentru pomeniri. La țară, Moșii de Vară reprezintă o ocazie importantă, iar bisericile se umplu de credincioși ce aduc coșuri cu colivă, vin și lumânări pentru parastas. În unele zone, tradiția impune ca toată lumea să postească până la oferirea pomanei, ca gest de respect față de cei adormiți.
După slujbă, rudele merg la cimitir, unde curăță mormintele, pun flori și aprind lumânări, care ard întreaga zi. Se crede că astfel, sufletele celor plecați simt dragostea și rugăciunile celor vii.
Totul despre Parentalia, sărbătoarea romană care a inspirat pomenirea morților
Parentalia a fost o sărbătoare esențială în Roma Antică, dedicată cultului morților și strămoșilor. Aceasta se desfășura anual între 13 și 21 februarie, fiind considerată un moment sacru în care familiile se reunesc simbolic cu cei decedați. Sărbătoarea avea un caracter solemn, iar romanii vizitau mormintele celor dragi, aducând ofrande, flori, vin, prăjituri, făină, sare și apă curată. Acest gest simboliza hrănirea spiritelor și readucerea lor temporară în mijlocul familiei.
Tradiția romană a influențat obiceiurile creștine ulterioare, inclusiv pomenirile ortodoxe. Așa cum Parentalia celebra reconectarea cu cei morți, și Moșii de Vară păstrează același spirit al comuniunii între vii și adormiți.
Ambele sărbători subliniază importanța de a nu-i uita pe cei plecați, ci de a-i cinsti cu rugăciuni și daruri simbolice. La romani, pomenirea era condusă de preotul casei sau de capul familiei, iar la finalul sărbătorii avea loc Feralia, o ceremonie publică în care întreaga comunitate își onora strămoșii. Creștinismul a transformat aceste practici într-un act de credință, înlocuind ritualurile păgâne cu rugăciunea și milostenia, ca mijloace de a ajuta sufletul celui plecat.
