Conform unor surse politice, pe agenda discuțiilor între formațiunile care ar putea forma viitorul Guvern se află: creșterea TVA, majorarea impozitului pe profit și taxarea dividendelor.
În plus, persoanele cu venituri nete de peste 10.000 de lei ar putea fi supuse unei taxe de solidaritate. Economiștii recunosc că aceste măsuri sunt necesare, dar avertizează că ele ar putea afecta creșterea economică.
Surse din PSD au transmis o listă cu măsuri care ar fi fost prezentate la Cotroceni de toate părțile implicate în discuții. Liberalii ar fi propus trei măsuri legate de politicile fiscale.
Pe de o parte, s-a propus stabilirea unei cote de 16% pentru impozitul pe dividende, o creștere față de 10% cât este în prezent, și un nivel de 19% pentru impozitul pe profit, cu trei puncte peste nivelul actual.
Cotele de TVA și propunerile USR
Ultima propunere include introducerea unei contribuții de sănătate de 10% pentru pensiile care depășesc 2.500 de lei, măsură respinsă de social-democrați, în timp ce USR a formulat observații.
Conform surselor PSD, propunerile USR au vizat creșterea TVA la 21%, iar în sectorul Horeca, la 19%. Cota redusă de TVA aplicată alimentelor ar urma să crească de la 9% la 12%. PSD s-ar fi opus acestei creșteri, dar a menționat că ar accepta-o, cu condiția ca TVA-ul pentru medicamente și alimente să scadă la 5%.
Delegația USR a solicitat listarea companiilor de stat și privatizarea unor entități precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța și Salrom. Dominic Fritz, președintele interimar al USR, a afirmat: "Mai mult decât atât, USR susține listarea la bursă a participațiilor unor companii de stat, cu scopul de a folosi veniturile obținute pentru un fond de investiții strategice, cofinanțate din bugetul de stat, deficitul căruia se resimte acum".
Impozite și accize
Social-democrații susțin introducerea unui impozit de 2% pentru transferurile externe ale veniturilor, cu scopul de a descuraja scoaterea profiturilor din țară. De asemenea, PSD propune o taxă de solidaritate pentru veniturile nete de peste 10.000 de lei, valabilă până la 31 decembrie 2025, după care se intenționează implementarea unui impozit progresiv.
De asemenea, s-a discutat despre creșterea accizelor la 20%, cu excepția benzinelor și motorinelor. Pe lista propunerilor se află și impozitarea criptomonedelor, precum și creșterea impozitelor aplicate jocurilor de noroc, în tandem cu eliminarea facilităților pentru baruri și cluburi de noapte.
Adoptarea acestor măsuri, conform estimărilor PSD, ar putea genera aproximativ 11,9 miliarde de lei în plus la bugetul de stat. Totuși, propunerile nu au fost acceptate de PNL și USR, iar grupul tehnic al partidelor urmează să se întâlnească pentru a contura pachetul final de măsuri fiscal-bugetare menite să reducă deficitul.
Critici și perspective economice
Într-o intervenție rară, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a subliniat câteva principii economice pe care politicienii români le-au încălcat de-a lungul timpului, precum: a nu trăi peste mijloacele disponibile, a nu crește salariile mai rapid decât productivitatea, a nu crește pensiile mai repede decât salariile din care sunt finanțate și a nu finanța cheltuieli permanente din venituri temporare.
Criticile la adresa problemelor economice din România sunt tot mai frecvente, unii economiști comparând situația țării cu cea a Columbiei și Panamei în ceea ce privește datoria publică. Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, a menționat că "suntem între ciocan și nicovală", iar majoritatea veniturilor fiscale se duc pe cheltuieli rigide.
În concluzie, economiștii avertizează că adoptarea unor măsuri fiscale ar putea conduce la o încetinire a creșterii economice.
Urmăriți Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat.
