Sistemul antigrindină românesc, dezvoltat în ultimele două decenii, reprezintă o investiție strategică în siguranța agriculturii, bazată pe principii științifice solide. Această inițiativă a fost posibilă grație colaborării între meteorologi, fizicieni atmosferici, cercetători și ingineri, fiind aliniată cu soluții implementate cu succes în alte state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Bulgaria, Austria, Slovenia, Franța și Italia.
Tehnologia utilizată, care implică lansarea de rachete cu iodură de argint pentru dispersarea norilor cu potențial distructiv, este recunoscută internațional și aplicată eficient în regiunile expuse la fenomene extreme.
Cu toate acestea, printr-un ordin emis de Ministerul Agriculturii, a fost dispusă suspendarea sistemului, invocându-se în spațiul public presupuse efecte negative asupra regimului pluviometric. Aceste afirmații nu au fost, până în prezent, susținute de date sau expertize științifice independente.
„Este regretabil că o infrastructură atât de crucială a fost întreruptă fără o evaluare tehnică riguroasă și fără consultarea organizațiilor de fermieri afectate direct”, au declarat reprezentanții organizațiilor agricole într-o scrisoare deschisă adresată președintelui României, Nicușor Dan, și prim-ministrului interimar, Cătălin Predoiu.
În opinia acestora, decizia nu reflectă voința majorității fermierilor și a fost luată fără o consultare reală. Până în prezent, nu a fost realizată nicio consultare amplă, documentată și transparentă.
Mai mult, organizații cu adevărat reprezentative, precum Clubul Fermierilor Români, Pro Agro, OIPA Legume-Fructe, FRULEG și ONIV, și-au exprimat în mod repetat opoziția față de această măsură.
„Decizia a fost influențată de opinii venite din partea unor ONG-uri locale, fără expertiză sau reprezentativitate națională, în timp ce vocea majorității fermierilor nu a fost ascultată. Este legitim să întrebăm: poate un grup restrâns să decidă în numele tuturor? Și, dacă da, își asumă și consecințele asupra celor care nu au fost de acord?”
Conform surselor citate, de la suspendarea sistemului antigrindină, mai multe regiuni din țară, în special Moldova și Muntenia, au fost deja afectate de episoade severe de grindină, cu pierderi semnificative în sectorul agricol, chiar dacă majoritatea comunelor afectate nu se aflau în zona de acoperire a sistemului. Aceasta nu poate constitui un argument valid pentru justificarea deciziei de suspendare, având în vedere că sistemul este în proces de extindere și dezvoltare pentru a reduce treptat riscurile în cât mai multe areale agricole.
„Suspendarea completă a acestuia blochează orice progres viitor și expune nejustificat producătorii”, afirmă agricultorii. Într-un climat din ce în ce mai instabil, o abordare preventivă este esențială, iar menținerea infrastructurii existente este o minimă garanție de securitate pentru fermieri.
Exemplul țărilor vecine
Organizațiile subliniază importanța de a lua exemplul țărilor vecine, unde știința stă la baza deciziilor strategice. Bulgaria protejează 3 milioane de hectare printr-un sistem antigrindină complet funcțional, având 273 de puncte de lansare și avioane specializate. Republica Moldova a achiziționat recent 1.500 de rachete pentru a extinde protecția agricolă.
În ambele țări, sistemele au fost menținute în funcțiune chiar și în timpul ploilor recente, demonstrând că existența lor nu are nicio legătură cu cantitatea de precipitații înregistrată, aceasta fiind determinată de factori macroclimatici regionali.
În acest context, OIPA Legume-Fructe și FRULEG solicită repornirea de urgență a Sistemului Național Antigrindină, restabilirea bugetului alocat pentru anul 2025 și blocarea oricărei încercări de redirecționare abuzivă a fondurilor. De asemenea, se cere inițierea unei consultări reale, transparente și documentate cu organizațiile reprezentative ale fermierilor și instituirea unei comisii științifice independente care să evalueze rolul sistemului și să emită recomandări tehnice conforme cu bunele practici europene.
„Fermierii români nu pot fi sacrificați pe altarul populismului, al ignoranței sau al superstițiilor”, au concluzionat reprezentanții OIPA Legume-Fructe și Asociația Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli - FRULEG. Nu putem accepta ca deciziile strategice să fie luate pe baza unor frici colective manipulate, în detrimentul științei și al rezultatelor deja demonstrate în teren. Facem un apel la responsabilitate și dialog, pentru ca România să nu piardă un instrument esențial de protecție agricolă exact atunci când are cea mai mare nevoie de el.
