Începând cu luna aprilie, leul românesc a început să se stabilizeze pe un nivel mai ridicat, influențat de volatilitatea internațională și de temerile legate de deficitul bugetar și de cont curent, conform unui raport recent al Băncii Naționale a României (BNR).
În prima parte a lunii mai, contextul electoral și tensiunile politice interne au intensificat incertitudinile pe piața valutară, conducând la ieșiri semnificative de capital. Aceasta a fost perioada în care cursul leu/euro a depășit pragul psihologic de 5 lei pentru un euro.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a menționat că leul a devenit „imposibil de apărat” și a subliniat necesitatea restabilirii încrederii în piețele de capital, care a fost afectată de instabilitatea politică. El a accentuat că o simplă declarație nu poate restabili încrederea, ci este nevoie de măsuri concrete.
După primul tur al alegerilor prezidențiale, cursul leu/euro a crescut rapid, menținându-se la valori ridicate până la finalizarea procesului electoral. Ulterior, leul a început să scadă treptat, pe fondul îmbunătățirii sentimentelor pe piețele financiare internaționale.
Chiar dacă în iunie s-a observat o ușoară depreciere a leului din cauza stabilizării politice interne, evoluțiile internaționale, în special din Orientul Mijlociu, au adus cursul aproape de nivelurile de la sfârșitul lunii mai.
De asemenea, leul s-a depreciat față de dolarul american în prima parte a lunii mai, dar a reușit să recupereze pierderile până la sfârșitul trimestrului II, pe fondul slăbirii globale a dolarului.
În primăvara anului 2025, leul a atins un curs oficial de 5,0378 lei pentru un euro, marcând o premieră istorică. Această depreciere a fost generată de instabilitatea politică, care a afectat încrederea investitorilor. Confirmarea de către Banca Centrală Europeană a depășirii pragului de 5 lei a intensificat presiunile asupra monedei naționale, iar BNR a intervenit pentru a tempera fluctuațiile valutare.
Aceste evoluții au avut un impact semnificativ asupra economiei românești, influențând costurile importurilor și presiunea asupra datoriei guvernamentale exprimate în euro.
