Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a prezentat un buget ambițios de 1.800 de miliarde de euro, destinat să facă fondurile Uniunii Europene "mai mari", "mai inteligente" și "mai precise". Cu toate acestea, negocierile din următorii doi ani la Bruxelles vor fi intense, iar analiza actuală relevă deja câțiva "câștigători" și "pierzători".
Fermierii se numără printre cei afectați negativ, având în vedere că Politica Agricolă Comună (PAC) beneficiază de 300 de miliarde de euro, comparativ cu 386,6 miliarde de euro în bugetul anterior. De asemenea, PAC a fost integrată într-un fond comun pentru diferite politici, ceea ce îngrijorează grupurile de agricultori care protestează.
Pe de altă parte, biodiversitatea ar putea fi afectată, fiind absorbită într-un obiectiv mai larg de climă și mediu, care va reprezenta 35% din buget, adică aproximativ 700 de miliarde de euro.
Industria tutunului se află și ea pe lista pierzătorilor, cu propunerea Comisiei de a introduce noi taxe pentru produsele din tutun, destinate să genereze între 25 și 30 de miliarde de euro anual pentru rambursarea datoriilor comune ale UE.
În contrast, regiunile estice ale Uniunii vor beneficia de fonduri suplimentare, mai ales cele limitrofe Ucrainei, Rusiei și Belarusului, pentru a răspunde nevoilor economice și de securitate. De asemenea, Comisia a decis să nu includă noi surse de venit din extinderea schemei de comercializare a certificatelor de emisii.
Comisia Europeană intenționează să aloce 100 de miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei, un aspect important în contextul actual. De asemenea, consumatorii de energie electrică vor beneficia de fonduri mai mari pentru modernizarea rețelelor electrice, ceea ce ar putea reduce prețurile energiei.
Bugetul pentru energie va crește semnificativ, de la 6 miliarde la 30 de miliarde de euro, iar fondurile pentru tehnologiile digitale vor ajunge la 54,8 miliarde de euro, un domeniu crucial în competiția globală.
În plus, Comisia propune o creștere semnificativă a fondurilor destinate apărării și explorării spațiale, cu o alocare planificată de cel puțin 131 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna o creștere de cinci ori față de bugetul actual.
