Conform raportului Băncii Naționale a României (BNR), leul românesc a început să se stabilizeze pe un nou nivel începând cu luna aprilie, influențat de volatilitatea piețelor internaționale și de îngrijorările legate de deficitul bugetar și de cont curent.
În primele zile din mai, incertitudinile politice și contextul electoral au amplificat fluctuațiile pe piața valutară, ducând la ieșiri semnificative de capital.
După primul tur al alegerilor prezidențiale, leul s-a depreciat brusc, depășind pentru prima dată pragul de 5 lei pentru un euro. Această valoare s-a menținut până la finalizarea alegerilor, când cursul a început să scadă treptat, în paralel cu îmbunătățirea sentimentului pe piețele financiare internaționale.
În luna iunie, stabilizarea politică și progresele în formarea noii coaliții guvernamentale au dus la o ușoară depreciere a leului, însă evenimentele internaționale, cum ar fi intensificarea conflictelor din Orientul Mijlociu, au influențat din nou cursul, apropiindu-l de nivelurile de la sfârșitul lunii mai.
În raport cu dolarul american, leul a cunoscut o depreciere mai accentuată în prima parte a lunii mai, dar și-a recuperat pierderile până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, reflectând tendința globală de slăbire a dolarului.
În primăvara anului 2025, leul a atins un curs istoric de 5,0378 lei pentru un euro, marcând o premieră în istoria recentă, chiar și în condiții de criză economică, cum ar fi cea generată de pandemia COVID-19 din 2020. Această depreciere a fost cauzată de instabilitatea politică internă și scăderea încrederii investitorilor, iar intervențiile BNR au fost esențiale pentru a controla fluctuațiile valutare și a menține lichiditatea pe piață.
În consecință, efectele asupra economiei românești au fost semnificative, afectând costurile importurilor și presiunea asupra datoriei guvernamentale exprimate în euro.
