În Franța, tensiunile politice cresc pe fondul protestelor izbucnite în ultimele săptămâni, cu Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon încercând să capteze atenția publicului. Parlamentul se află într-o situație de blocaj, împărțit între trei blocuri politice opuse.
Jurnalistul Francis Collings, stabilit la Paris, a subliniat că atmosfera protestelor a evoluat de-a lungul anilor. De la o stare de festivitate, cu muzică și voie bună, protestele s-au transformat în violențe, un fenomen observat încă din mișcarea „gilet jaunes” din 2018, care a contestat creșterea costului vieții.
Guvernul francez acuză extrema stângă și infractorii că au infiltrat mișcarea de protest, recunoscând totodată că sunt prezenți și protestatari pașnici. Collings a explicat că există trei tipuri de participanți: cei care protestează pentru cauze legitime, cei care provoacă haos și cei care se dedau la furt și vandalism.
Președintele Emmanuel Macron se află în ultimele șase luni ale mandatului său, iar Collings a observat că campania electorală pentru alegerile din mai 2024 a început deja pe străzile Franței. Duminică și luni, autoritățile au efectuat 350 de arestări la Paris.
Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a declarat că poliția a „pierdut controlul” în fața protestelor din anumite orașe și că a existat o „lipsă de anticipare” înainte de violențe. Deși a propus demisia sa lui Macron, aceasta nu a fost acceptată.
