La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut la 1,65 metri, ceea ce reprezintă o problemă serioasă pentru funcționarea reactoarelor centralei nucleare, care necesită un nivel de peste 5 metri pentru a opera în siguranță.
Potrivit lui Petre Min, șeful centrului de urgență CNCAN, se preconizează că cel mai scăzut nivel al apei va fi atins pe 13-14 octombrie, dar nu va scădea semnificativ sub 1,6 metri.
Specialiștii avertizează că scăderea nivelului apei poate duce la imposibilitatea pompelor de a prelua debitul necesar, similar cu un pai care nu mai ajunge la băutură în paharul gol.
În prezent, ambele reactoare sunt oprite controlat din vară, dar necesită continuarea procesului de răcire. Apa Dunării este esențială pentru acest proces, fiind captată și utilizată pentru a răci instalațiile.
Limita operațională pentru centrala de la Cernavodă este de -262 centimetri, iar acum Dunărea se află la -260 centimetri, cu doar 2 centimetri sub limita critică.
Pentru a preveni scăderea suplimentară a apei, autoritățile au început să elibereze debite controlate din lacurile de acumulare de pe Mostiștea, Olt și Argeș, eliberând 20 de metri cubi pe secundă din acumularea Iezer.
Adriana Nica, director al Sistemului de Gospodărirea Apelor Călărași, a asigurat că acumularea Iezer va fi alimentată constant pentru a menține debitul.
Sorin Rândașu, director adjunct al Apele Române, a menționat că măsurile de urgență vor continua până pe 18 octombrie, dar prognoza nu este optimistă.
La Calafat, debitul Dunării este la o treime din nivelul normal pentru această perioadă, iar deși se așteaptă o ușoară creștere, va rămâne sub medie.
Oficialii din ministerul Energiei avertizează că oprirea reactoarelor de la Cernavodă ar putea duce la o creștere a facturilor de curent de până la 20%.
