Dominic Fritz, președintele interimar al USR, a subliniat necesitatea unei reforme a Agenției Naționale de Integritate (ANI), afirmând că aceasta este folosită în prezent ca un instrument politic.
Întrebat despre impactul hotărârii Curții Constituționale (CCR) referitoare la declarațiile de avere, Fritz a declarat: "Decizia Curții Constituționale este finală, așa că nu aș dori să speculez asupra modului în care a fost formulată. Totuși, pentru noi, USR, este evident că avem nevoie de transparență. De aceea, vom elabora un proiect de lege care va integra critica de neconstituționalitate și va explora posibilitățile de a asigura transparența averilor demnitarilor și funcționarilor, respectând totodată standardele impuse de CCR."
Fritz a adăugat că problema în lupta împotriva corupției nu se limitează doar la publicarea declarațiilor de avere. "Este important să subliniez că problema luptei anti-corupție nu se rezumă doar la publicarea declarațiilor de avere și interese. În acest moment, ANI nu funcționează eficient. Este ridicol ca, în 2023, ANI să fi constatat doar 11 cazuri de averi nejustificate, în condițiile în care orice cetățean poate numi cel puțin un politician sau un funcționar public cu averi inexplicabile."
El a continuat: "Diferența între constatările oficiale ale ANI și percepția românilor în viața de zi cu zi este atât de mare încât este evident că avem nevoie de o reformă a ANI. Aceasta trebuie să devină un instrument eficient în descoperirea averilor nejustificate, utilizând tehnologia, automatizarea și o conducere nouă și credibilă."
Curtea Constituțională a decis că prevederile legale care impun includerea bunurilor și veniturilor soților în declarațiile de avere sunt neconstituționale, argumentând că acestea determină asumarea răspunderii penale pentru informații pe care declarantul nu le cunoaște direct. De asemenea, declarațiile de avere nu vor mai fi publice, CCR invocând necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal.
Decizia CCR va avea efecte viitoare, neafectând declarațiile depuse anterior publicării acesteia în Monitorul Oficial. Oficialii ANI au afirmat că această decizie ar putea încălca angajamentele internaționale asumate de România în ultimele două decenii în lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică, afectând, de asemenea, aderarea la OCDE și progresele înregistrate în cadrul monitorizărilor Uniunii Europene și Consiliului Europei.
