Într-o seară de octombrie din anul 1408, după apusul soarelui, astronomii curții din dinastia Ming au observat o stea necunoscută strălucind pe cerul sudic, aproape de Calea Lactee. Această descoperire s-a petrecut la șase ani după începutul domniei împăratului Yongle.
Conform raportului lui Hu Guang, un savant de la Academia Hanlin, steaua avea dimensiunea unei lămpi cu ulei și o culoare galbenă intensă. Hu a interpretat acest fenomen ca un semn divin de aprobat al acțiunilor împăratului, aducându-i felicitări pentru realizările sale.
„Acest splendid semn prevestitor este cu adevărat un simbol al unei ere iluminate”, a afirmat Hu, recunoscând ambițiile împăratului, care a condus la expedițiile maritime ale lui Zheng He și la extinderea influenței Chinei în lume.
Se pare că steaua a rămas vizibilă timp de 10 zile, stând staționar pe cer, ceea ce a stârnit un interes deosebit în rândul astronomilor moderni. Această observație a fost recent confirmată printr-un studiu publicat în revista The Astronomical Journal, care a clarificat natura acestui fenomen ca fiind o novă, o explozie temporară a unei stele pe moarte, și nu o cometă sau un meteor.
Detaliile obținute din observații au ajutat la restrângerea posibilei poziții a stelei și au reprezentat un pas important în înțelegerea fenomenelor astronomice din trecut.
