În inima României, Hațegul ascunde o istorie fascinantă, unde vestigiile antice ale Sarmizegetusa Ulpia Traiana se confruntă cu o realitate contemporană surprinzătoare. Ruinele acestei cetăți au fost folosite adesea în scopuri neobișnuite, devenind adăpători pentru animale sau elemente decorative în curțile localnicilor.
Acum două secole, prima descoperire de aur de la Sarmizegetusa Regia a stârnit interesul căutătorilor de comori. De-a lungul timpului, acest loc a atras atât aventurieri în căutarea bogățiilor, cât și pe cei în căutarea unei experiențe spirituale. Un turist din Cehia a menționat: „Ne plac locurile misterioase, locurile cu energie, iar aici simțim o energie aparte.”
Însă, această „energie” a generat și mituri, iar Vladimir Brilinsky, fostul administrator al sitului, a fost martor la diverse teorii pseudo-mistice care circulau printre vizitatori. Una dintre ele susținea că nașterea unui copil pe altarul de andezit în noaptea cu lună plină ar putea aduce un „prunc ales”.
La scurtă distanță, ruinele romane de la Ulpia Traiana au fost, de asemenea, reutilizate în moduri inedite, iar piatra din cetate a fost transformată în materiale de construcție pentru diferite clădiri din zonă.
Biserica de la Densuș, un lăcaș de cult ce funcționează neîntrerupt de 800 de ani, este construită din blocuri de piatră aduse din fosta capitală romană. Preotul Ovidiu Coman a remarcat: „Pe turnul bisericii se află o piatră romană care, surprinzător, era un capac de canalizare.”
Țara Hațegului este renumită pentru frumusețea naturală a peisajelor sale. Fundătura Ponorului, o zonă pitorească, este cunoscută de localnici sub numele de Palma lui Dumnezeu, un loc unde primăvara aduce vitele la pășunat.
Leontin, un cioban local, oferă turiștilor o experiență autentică, cu preparate tradiționale, precum balmoșul, o mâncare tradițională din mămăligă. „N-are cum să se întâmple să îi fie rău vreunui turist, decât dacă mănâncă prea mult!” afirmă el, zâmbind.
Viziuni artistice și povești locale prind viață în Hațeg, unde oamenii, precum Mihai Bălan, reînvie clădiri abandonate și își împărtășesc pasiunile pentru istorie și cultură. Acesta a revenit din Danemarca pentru a restaura un conac de 300 de ani, considerându-l „dragoste la prima vedere.”
În ultimii ani, Hațegul a început să fie recunoscut la nivel internațional, fiind menționat ca una dintre cele mai interesante destinații de vacanță din Europa, atrăgând astfel un număr tot mai mare de turiști dornici să exploreze acest colț al României.
