Recent, analiza pieței muncii realizată de Banca Națională a României (BNR) a evidențiat un deficit semnificativ de forță de muncă în România, care depășește media Uniunii Europene. Conform datelor, aproximativ 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat o problemă majoră.
Deficitul de forță de muncă afectează atât nivelurile de bază, cât și cele superioare ale pieței, fiind evident în sectoare precum IT&C, inginerie și sănătate, dar și în ocupațiile care necesită competențe de bază.
În ciuda acestei situații tensionate, România se confruntă și cu rezerve semnificative de forță de muncă, având una dintre cele mai mici rate de participare pe piața muncii din Uniunea Europeană. Populația activă, în special tinerii, femeile și minoritatea romă, nu se angajează formal în muncă. De asemenea, demografia națională este în declin, cu o pondere a persoanelor de vârstă înaintată care a crescut la 20% în 2024, față de 16% în 2013.
În ultimele două decenii, migrarea a influențat, de asemenea, forța de muncă din România. După o perioadă de migrație net negativă, în 2022-2023, țara a înregistrat un număr mai mare de imigranți, în principal din Nepal, Sri Lanka și Vietnam. Această schimbare a fost facilitată de creșterea contingentului anual de lucrători non-UE la 100.000, precum și de întoarcerea unor membri ai diasporei.
Popa a subliniat că, deși migrația net pozitivă este benefică, ideal ar fi ca România să rețină muncitorii calificați pentru a sprijini productivitatea. Deficitul de forță de muncă este o problemă structurală ce necesită soluții pe termen lung, inclusiv îmbunătățirea sistemului educațional și a calității vieții pentru a încuraja tinerii să rămână în țară.
În concluzie, raportul BNR subliniază că provocările pieței muncii, agravate de revoluția tehnologică, impun o abordare activă și strategică pentru a asigura o forță de muncă adaptată cerințelor economiei moderne.
