Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a deschis un caz de referință ce ar putea schimba cursul justiției climatice, având ca subiect obligațiile marilor poluatori. Această inițiativă a fost lansată în 2019 de studenți din Vanuatu, un arhipelag din Pacific, și a fost impulsionată de un vot al Adunării Generale a ONU.
Deși avizul CIJ are un caracter consultativ, acesta ar putea influența legislația și acțiunile judiciare globale în domeniul protecției mediului. În acest sens, Vishal Prasad, un student din Fiji, a subliniat importanța situației actuale, afirmând că schimbările climatice se resimt zi de zi.
Avocata Joie Chowdhury, din cadrul ONG-ului CIEL, a declarat că avizul CIJ ar putea fi una dintre cele mai semnificative decizii juridice ale vremurilor noastre. Judecătorii CIJ au fost însărcinați să răspundă la întrebări cruciale legate de obligațiile statelor de a proteja planeta de emisiile de gaze cu efect de seră și de a evalua impactul acestor obligații asupra țărilor afectate.
Curtea a organizat audieri extinse în decembrie, având în vedere amploarea cazului și numărul mare de părți implicate. Activiștii și țările afectate, frustrate de ritmul lent al negocierilor internaționale, se îndreaptă tot mai mult către instanțe pentru a forța acțiuni concrete. Deși conferințele COP au adus unele progrese, încălzirea globală a depășit deja 1,3% față de perioada preindustrială.
Disputa se desfășoară între țările mici în dezvoltare și marile economii poluatoare, cum ar fi Statele Unite și India, care contestă cererile de reparații financiare formulate de națiunile vulnerabile. Reprezentanții acestor țări, precum cei din Tuvalu, avertizează că dispariția lor este iminentă din cauza creșterii nivelului mării.
Avizele consultative ale CIJ nu au puterea de a impune sancțiuni, dar pot clarifica aplicarea dreptului internațional în contextul crizei climatice, având implicații asupra legislației naționale și dezbaterilor publice.
