În România, deși s-au deschis noi posturi în sistemul medical, deficitul de specialiști rămâne o problemă cronică. Chiar și cu măsuri de stimulare precum salarii mai mari și condiții de muncă îmbunătățite, locurile disponibile, în special în spitalele din orașele mici, nu sunt atrăgătoare pentru medici și asistente.
Un exemplu este Valentin, un chirurg din Vălenii de Munte, care face naveta zilnic din București. El a declarat că tinerii medici, inclusiv el, pun accent pe echilibrul dintre viața personală și carieră. Deși spitalele mici oferă posturi și locuințe, acestea rămân adesea neocupate.
Liliana Mareș, viceprimarul din Vălenii de Munte, a menționat o investiție de aproximativ 850.000 de euro pentru renovarea spitalului, dar medicii continuă să refuze să se angajeze acolo. În plus, Europarlamentul a identificat acest deficit de personal medical ca o problemă europeană, susținând măsuri care să încurajeze angajarea în regiunile defavorizate.
Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 45.000 de medici români lucrează în alte țări din OECD. Anul trecut, peste 1.200 de doctori au solicitat documente pentru a profesa în străinătate. În această situație, Guvernul României a aprobat angajarea a aproape 6.900 de persoane, dintre care 1.400 sunt medici.
Deși spitalele mici, precum cel din Negrești Oaș, oferă salarii atractive, între 7.000 și 8.000 de lei pentru început, plus sporuri, tinerii specialiști rămân reticenți în a accepta posturi. Cseke Atilla, ministrul interimar al Sănătății, a sugerat că modelul american de susținere financiară pentru studenți, cu condiția de a profesa în comunități defavorizate, ar putea fi o soluție viabilă pentru România.









