Un studiu recent publicat în Nature Medicine, condus de profesorul Tony Wyss-Coray, sugerează o schimbare de paradigmă în medicina modernă, trecând de la un model de "tratare a bolii" la unul de "îngrijire a sănătății".
Utilizând inteligența artificială, cercetătorii au dezvoltat un test care compară nivelurile a mii de proteine din sânge cu valorile medii corespunzătoare unei anumite vârste, estimând astfel „vârsta biologică” a fiecărui organ. Analiza efectuată pe un set de date de 45.000 de persoane din UK Biobank a relevat că organele cu o „vârstă biologică” mai mare sunt asociate cu un risc crescut de afecțiuni cronice. De exemplu, persoanele cu creiere biologic mai vârstnice au o probabilitate de peste 12 ori mai mare de a dezvolta boala Alzheimer în următorul deceniu.
Studiul a identificat factori de risc, inclusiv fumatul, consumul de alcool, lipsa somnului, dieta bogată în carne procesată și condițiile socio-economice defavorizate. În contrast, exercițiile fizice regulate, consumul de carne de pasăre, pește gras și anumite suplimente, precum glucozamina și estrogenul, au fost asociate cu o vârstă biologică mai tânără a organelor.
Într-o aplicație practică a testului, antreprenorul Paul Coletta a descoperit că rinichii săi aveau o vârstă biologică de 68 de ani, în ciuda rezultatelor analizelor clasice care păreau normale. Aceasta a condus la descoperirea unui chist renal prin ecografie. Impresionat de eficiența testului, Coletta a înființat compania Vero Bioscience, având ca scop crearea unei „clinici de sănătate la domiciliu” bazate pe inteligența artificială, oferind teste de sânge la un preț de 200 de dolari și recomandări personalizate pentru îmbunătățirea sănătății organelor.
Totuși, experții în bioetică, precum profesoara Malia Fullerton de la Universitatea Washington, subliniază posibilele riscuri etice, cum ar fi presiunea asupra sistemului de transplanturi și riscul de a exclude diversitatea, având în vedere că baza de date utilizată este considerată „monocromatică”. Wyss-Coray a afirmat că intenționează să extindă cercetările pentru a include populații asiatice și arabe.
În ciuda controversei, cercetătorii sunt optimiști că această tehnologie ar putea deveni un standard global pentru monitorizarea sănătății și prevenirea bolilor.
