Un studiu recent realizat de Institutul Karolinska din Suedia evidențiază o legătură complexă între utilizarea prelungită a ecranelor și apariția simptomelor de depresie și anxietate în rândul adolescenților. Publicat în revista Nature Human Behaviour, cercetarea ar putea oferi o nouă bază pentru recomandările de prevenție care să ia în considerare atât obiceiurile digitale, cât și vulnerabilitățile individuale.
Studiul a inclus peste 21.000 de participanți din perechi de gemeni suedezi, urmăriți de la vârsta de nouă ani până la maturitate. S-a analizat timpul dedicat activităților recreative pe ecrane și corelația acestuia cu simptomele de depresie și anxietate.
Rezultatele au arătat că adolescenții care petrec mai mult de șase ore pe zi în fața ecranelor au un risc semnificativ crescut de a dezvolta afecțiuni mintale, având o probabilitate de două ori mai mare de a primi un diagnostic de depresie sau anxietate față de cei care utilizează ecranele timp de maximum două ore zilnic.
Cu toate acestea, atunci când cercetătorii au comparat gemenii identici, majoritatea asocierilor s-au diminuat, sugerând că factorii genetici și mediul familial joacă un rol important în această relație. Asocierile au fost mai pronunțate în cazul activităților interactive, cum ar fi jocurile video și conversațiile online, în timp ce activitățile pasive, cum ar fi vizionarea TV, au avut legături mai slabe.
Autorii studiului subliniază că, deși s-a observat o asociere între utilizarea ecranelor și problemele de sănătate mintală, această legătură devine mai puțin evidentă atunci când se iau în considerare factorii genetici și mediul familial. Studiul, fiind observațional, nu poate stabili o cauzalitate directă.
În concluzie, cercetătorii recomandă ca strategiile de gestionare a timpului petrecut în fața ecranelor să fie adaptate în funcție de tipurile de activități desfășurate online și de caracteristicile individuale ale adolescenților, nu doar de durata utilizării.
