Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își apără colegii în fața a ceea ce consideră a fi o campanie de dezinformare referitoare la pensiile și salariile din sistemul judiciar. Această reacție a fost generată de discuțiile publice privind remunerarea și condițiile de pensionare ale magistraților, în special în contextul pensiilor speciale.
Conform datelor prezentate de CSM, în România există peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care doar aproximativ 5.000 aparțin magistraților. Aceasta înseamnă că pensiile magistraților reprezintă doar 4% din totalul pensiilor de serviciu, contrar percepției generale.
CSM subliniază că modificările legislative din ultimele două decenii au extins beneficiile pensiilor de serviciu și la alte categorii de personal din Justiție, care nu au ocupat funcții de judecător sau procuror, dar beneficiază în continuare de aceste pensii.
În ceea ce privește salariile, CSM a clarificat că 39% din procurori câștigă sub 13.000 de lei net lunar. Structura Parchetelor cuprinde 176 de Parchete în primul grad, iar la acest nivel activează 1.114 procurori, ceea ce reprezintă aproape jumătate din totalul procurorilor din țară.
În anul 2024, încărcătura medie pe procuror a fost de 1.549 de dosare penale, cu vârfuri de până la 5.570 de dosare pe procuror. Veniturile procurorilor variază semnificativ, pornind de la 10.400 lei lunar net și ajungând până la 25.000 lei lunar net pentru cei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
CSM a subliniat că abordarea publică asupra salariilor procurorilor este distorsionată, cu o tendință de a prezenta veniturile celor mai bine plătiți ca fiind norma. Aceasta a dus la o percepție negativă asupra întregului sistem judiciar.
Comunicarea CSM a evidențiat și instabilitatea legislativă, cu modificări frecvente ale legii statutului judecătorilor și procurorilor începând cu 2017. Reprezentanții CSM au semnalat că aceste schimbări repetate au generat insatisfacție în rândul magistraților și au afectat încrederea în sistemul judiciar.
