Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat că va adresa o plângere Adunării Statelor Membre, invocând lipsa de cooperare din partea Ungariei în cazul prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu.
În aprilie, Netanyahu a efectuat o vizită oficială în Ungaria, în pofida unui mandat de arestare emis de CPI în noiembrie anul trecut, în urma acuzațiilor de crime de război în Fâșia Gaza.
Autoritățile ungare nu au răspuns cererii CPI din 21 martie, care solicita arestarea temporară a premierului israelian. CPI a declarat că a încercat să inițieze consultări cu Ungaria, însă nu a primit un răspuns.
Guvernul de la Budapesta a justificat refuzul de a-l aresta pe Netanyahu prin lipsa unei legislații interne care să permită acest lucru, precum și prin invocarea imunității de stat a premierului conform legislației internaționale. De asemenea, a contestat legalitatea mandatului emis de CPI.
CPI a subliniat că absența legislației interne nu poate fi o scuză pentru nerespectarea obligațiilor internaționale și că imunitatea nu se aplică în acest caz. Curtea a adăugat că Ungaria, ca stat semnatar al Statutului de la Roma, are obligația de a respecta deciziile CPI.
În plus, CPI a menționat că Ungaria a anunțat intenția de a se retrage din sistemul Statutului de la Roma, însă această retragere va fi efectivă abia în 2026, iar până atunci, țara trebuie să respecte obligațiile internaționale.
Adunarea Statelor Membre, care a fost sesizată de CPI, va analiza situația și va decide asupra pașilor următori în cadrul întâlnirii anuale din decembrie.
