România a reluat activitatea de producție a energiei electrice cu ambele reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, după ce Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național în noaptea de vineri spre sâmbătă, 14 noiembrie.
La scurt timp de la repornire, producția de energie nucleară a ajuns aproape de 1.000 MW, ceea ce a permis sistemului energetic național să acopere cerințele interne și să înregistreze un mic excedent.
Conform datelor de la Transelectrica, sincronizarea Unității 1 cu rețeaua s-a realizat sâmbătă la ora 01:00, iar puterea reactorului a fost crescută treptat, având ca obiectiv atingerea capacității nominale duminică, 15 noiembrie, la 07:00.
La ora 12:16, producția de energie nucleară a fost estimată la 983 MW, reprezentând 16,13% din totalul energiei electrice produse în România, incluzând contribuția ambelor unități de la Cernavodă.
În jurul prânzului de sâmbătă, producția totală de energie a atins 6.085 MW, cu un consum intern de 5.973 MW, ceea ce a permis României să aibă un excedent de aproximativ 111 MW și să exporte o mică cantitate de energie electrică.
Majoritatea energiei produse provenea din surse de hidrocarburi, în special gaze naturale, care au contribuit cu 1.503 MW, urmate de centralele eoliene cu 1.483 MW. Energia fotovoltaică a adăugat aproape 1.000 MW, iar producția nucleară a fost de 983 MW. Hidrocentralele au generat 539 MW, centralele pe cărbune 519 MW, iar biomasa a contribuit cu 72 MW. În acel moment, instalatiile de stocare nu livrau energie în rețea.
Sursele regenerabile de energie, inclusiv eoliană, fotovoltaică, hidro și biomasă, au reprezentat împreună aproximativ 51% din producția totală de electricitate. Dacă se ia în calcul și energia nucleară, ponderea surselor fără emisii directe de CO2 în producția de electricitate a crescut la aproximativ două treimi.
În prima parte a zilei, România a necesitat importuri de energie în timpul nopții, când producția a scăzut sub cerințele consumului. La ora 05:00, producția era între 4.750 și 4.800 MW, în timp ce consumul se cifra la 5.300-5.400 MW, diferența fiind acoperită de importuri estimate la 400-600 MW.
Totuși, după răsărit, producția a început să crească treptat, iar în jurul orei 07:30 s-a egalat cu consumul. Creșterea contribuției energiei fotovoltaice a fost crucială, având în vedere că aceasta nu produce pe timpul nopții. Între orele 08:00 și 10:00, producția și consumul s-au menținut la niveluri apropiate, iar la prânz, România a reușit să producă din nou mai mult decât consuma.
