Analiștii unui grup bancar estimează că, în intervențiile sale, Banca Națională a României (BNR) a utilizat aproximativ 6 miliarde de euro din rezerva de valută pentru a preveni o devalorizare suplimentară a leului.
Într-un raport dedicat economiilor din Europa Centrală și de Est, analiștii ERSTE au adus România în prim-plan și au discutat despre evoluția leului din săptămâna trecută.
Contextul economic
În urma instabilității politice și a demisiei Guvernului, cursul valutar a fost afectat semnificativ. Au avut loc ieșiri masive de valută, ce au dus la slăbirea leului. În aceste circumstanțe, BNR a intervenit pe piață. Analiștii ERSTE estimează că BNR a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro, reprezentând circa 10% din rezerva totală de valută, acționând prin vânzarea de euro și cumpărarea de lei pentru a stimula cererea de lei, întărind astfel moneda națională și echilibrând cursul valutar.
Deși, totuși, euro a atins o valoare de 5 lei și 12 bani săptămâna trecută, ulterior stabilizându-se în jurul valorii de 5 lei și 10 bani. BNR a confirmat că s-au efectuat intervenții, dar nu a precizat sumele exacte cheltuite pentru susținerea leului.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat: „Am auzit speculații conform cărora BNR ar fi mimat intervenția. Este o afirmație complet nefondată. Săptămâna trecută a fost extrem de tumultoasă, cu ieșiri semnificative de capital, ceea ce a făcut intervențiile Băncii Naționale necesare. Nu putem divulga sumele utilizate pentru a ne păstra strategia.”
Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea București, a comentat: „Aceasta este o sumă considerabilă. Totuși, trebuie menționat că nu este prima dată când au avut loc intervenții similare. Se observă o pierdere a încrederii, atât din partea românilor, cât și din partea investitorilor străini, în capacitatea leului de a-și menține valoarea pe termen mediu.”
Impactul economic
Devalorizarea leului va conduce la creșteri de prețuri pentru diverse produse și servicii. Deocamdată, rata anuală a inflației s-a menținut la 4,9% în luna aprilie, conform datelor statistice. Totuși, unele prețuri au continuat să crească.
La capitolul alimente, cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la fructe și legume proaspete, dar și la ulei, carne, unt și brânzeturi. Singurele scăderi s-au observat la zahăr și cartofi.
Serviciile au contribuit și ele la menținerea inflației, având în vedere că prețul biletelor pentru călătoriile cu trenul a crescut cu aproape 17%. De asemenea, tariful energiei termice a crescut cu peste 13%, iar prețurile pentru cărți, detergenți și medicamente au crescut, în timp ce carburanții au înregistrat o ușoară scădere.
O inflație mai ridicată ar putea conduce la majorarea dobânzilor, afectând și mai mult economia națională.
