Analiștii unui grup bancar estimează că, în intervențiile sale, Banca Națională a României (BNR) a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezerva de valută, pentru a preveni o devalorizare suplimentară a leului.
Într-un raport referitor la economiile din Europa Centrală și de Est, analiștii ERSTE au analizat evoluția leului din săptămâna trecută, punând România în centrul atenției.
Această situație a fost influențată de instabilitatea politică
După demisia Guvernului, cursul valutar a suferit o dezechilibrare. Au fost înregistrate ieșiri semnificative de valută, ceea ce a dus la slăbirea leului. În aceste momente critice, BNR a intervenit. Conform estimărilor analiștilor ERSTE, BNR a cheltuit în jur de 6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din rezerva totală de valută. Aceasta înseamnă că banca a vândut euro pentru a cumpăra lei, crescând astfel cererea de lei și întărind moneda națională, în scopul echilibrării cursului valutar.
Cu toate acestea, euro a ajuns la 5 lei și 12 bani, săptămâna trecută, iar ulterior s-a stabilizat în jurul valorii de 5 lei și 10 bani. BNR a confirmat intervențiile, dar nu a dezvăluit sumele exacte cheltuite în apărarea leului.
Declarațiile oficiale și impactul economic
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat: „Am observat discuțiile conform cărora BNR ar fi mimat intervenția. Aceasta este o afirmație nefondată. Săptămâna trecută a fost extrem de tumultoasă, cu ieșiri semnificative de capital, care au făcut intervențiile Băncii Naționale imperios necesare. Nu putem face publice sumele utilizate pentru a nu ne dezvălui strategiile.”
Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea București, a comentat: „Această sumă este considerabilă. Trebuie menționat că nu este pentru prima dată când se fac astfel de intervenții. Ne confruntăm cu o pierdere a încrederii, atât din partea românilor, cât și a investitorilor străini, în capacitatea leului de a-și menține valoarea pe termen mediu.”
Devalorizarea leului va determina o creștere a prețurilor pentru anumite produse și servicii. În prezent, rata anuală a inflației a stagnat în aprilie la 4,9%, conform datelor statistice. Totuși, anumite prețuri au continuat să crească, în special la alimente, unde s-au înregistrat cele mai mari scumpiri la fructe și legume proaspete, dar și la ulei, carne, unt sau brânzeturi. În contrast, zahărul și cartofii au fost mai ieftini.
Serviciile au contribuit, de asemenea, la menținerea inflației, prețul biletelor pentru călătoriile cu trenul crescând cu aproape 17%. Printre mărfurile nealimentare, tariful energiei termice a crescut cu peste 13%. Se observă, de asemenea, o majorare a prețurilor la cărți, detergenți și medicamente, în timp ce carburanții au avut o ușoară scădere.
O inflație mai mare ar putea conduce, de asemenea, la o majorare a dobânzilor.
