În cadrul OCDE, Țările de Jos se remarcă printr-o rată ridicată a lucrătorilor cu normă parțială, iar tot mai mulți angajați cu normă întreagă optează pentru un program de lucru de patru zile, lăsând vinerea liberă.
Bert Colijn, economist la banca olandeză ING, subliniază că această practică devine din ce în ce mai comună, menționând că el însuși este criticat pentru că lucrează cinci zile pe săptămână.
De-a lungul timpului, Țările de Jos au trecut de la un model tradițional, în care bărbatul era principalul susținător al familiei, la un sistem în care părinții lucrează în mod frecvent cu normă parțială, în special femeile, începând cu anii '80 și '90.
Acest model a condus la apariția „modelului cu un venit și jumătate”, în care un părinte lucrează cu normă întreagă, iar celălalt cu normă parțială, sprijinit de politici fiscale favorabile.
Chiar și în contextul lucrului redus, Țările de Jos continuă să fie printre cele mai bogate țări din Europa, având o productivitate pe oră ridicată și o rată de angajare de 82%, superioară celor din Marea Britanie, SUA și Franța.
Cu toate acestea, există provocări. OCDE a semnalat că acest sistem limitează avansarea femeilor în carieră, iar deficitul de forță de muncă afectează domenii precum învățământul.
În Europa, Belgia a fost prima țară care a legiferat săptămâna de lucru de patru zile, intrând în vigoare în noiembrie 2023, iar Islanda a implementat cu succes un program similar, cu rezultate pozitive în ceea ce privește productivitatea și satisfacția angajaților.
În 2022, Lituania a adoptat o săptămână de lucru mai scurtă pentru părinții cu copii mici, iar Germania a început o perioadă de probă pentru un program similar în februarie 2024. Spania și Japonia explorează, de asemenea, opțiuni pentru a implementa săptămâna de lucru de patru zile.
