Luna mai a fost, de asemenea, a patra cea mai ploioasă lună, cu o cantitate medie de 120,6 litri pe metru pătrat la nivel național, a declarat, joi, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, la Forumul Național "Viitorul Agriculturii".
Recorduri istorice înregistrate în mai 2025
"Mai, ultima lună din primăvara 2025, a adus precipitații semnificative, dar din păcate, și efecte negative din cauza cantităților mari în unele zone ale țării. A fost a cincea lună mai cea mai rece din istoria măsurătorilor meteorologice, cu o abatere termică negativă de -2,2 grade Celsius, după lunile mai din 1991, 1980, 1978 și 1961. De asemenea, a fost a patra lună mai cea mai ploioasă, cu o cantitate medie de 120,6 litri pe metru pătrat la nivel național, după lunile mai din 1970, 1991 și 2012. La nivel regional, Moldova a înregistrat cea mai ploioasă lună mai din istorie, cu o cantitate medie de 164 litri pe metru pătrat, depășind recordul din luna mai 1991, de 163,2 litri pe metru pătrat. Muntenia a fost, de asemenea, a patra lună cea mai ploioasă după lunile mai din 1971, 2012 și 1991, iar Transilvania a fost a patra lună cea mai ploioasă după lunile mai din 1970, 2019 și 1984", a afirmat Mateescu, la evenimentul organizat de Clubul Fermierilor Români.
Prognoze pentru luna iunie
Potrivit acesteia, în luna iunie este posibil să existe alternanțe de temperaturi foarte ridicate și disconfort termic accentuat, dar și fenomene de instabilitate semnificativă.
Primele avertizări Cod roșu din această vară
"Vara a debutat deja cu primele atenționări meteorologice pentru temperaturi ridicate și disconfort termic crescut. În acest context, am emis primul Cod roșu de tip nowcasting pentru localități din județele Argeș, Prahova și Dâmbovița. Ieri, au fost emise încă două avertizări, ceea ce subliniază debutul verii, cel puțin pentru prima lună, în care estimările indică continuarea alternanțelor de temperaturi foarte ridicate și disconfort termic accentuat, dar și fenomene de instabilitate. Fenomenele meteorologice extreme devin din ce în ce mai evidente și intense", a subliniat ea.
Colaborări pentru viitorul agriculturii
Elena Mateescu a propus Clubului Fermierilor Români să colaboreze cu ANM pentru a realiza o analiză pe datele de agrometeorologie. "În discuțiile despre riscurile climatice, menționez că pragul de risc termic pentru agricultură, în analiza fenomenului de arșiță, este de 32 de grade Celsius. Vom analiza acest prag în cadrul măsurătorilor efectuate de ANM, luând în considerare numărul de zile din intervalul iunie - august și intensitatea acestora. Voi propune nu doar seceta și arșița ca fenomene de calamități severe în agricultură, ci și inundațiile, având în vedere cantitățile mari de precipitații în intervale scurte de timp care pot afecta regiunile. Chiar dacă luna mai a adus precipitații însemnate, în jumătatea vestică a țării este încă necesară apă, mai ales în zona de sol de 0-100 cm, dar și în sud-est, în Dobrogea. Colaborarea cu specialiștii din Clubul Fermierilor Români și ANM ar putea fi benefică pentru viitorul agriculturii românești și sprijinul fermierilor", a transmis aceasta.
Avertizări timpurii pentru gestionarea riscurilor
O altă propunere a Elenei Mateescu a fost integrarea unui sistem de avertizare timpurie în gestionarea riscurilor de mediu și climă. "Fără o avertizare timpurie, un sistem integrat de gestionare a riscurilor climatice nu poate funcționa eficient", a subliniat ea.
Clubul Fermierilor Români a organizat, joi, Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii, o reuniune dedicată prezentării concluziilor și promovării inițiativelor importante rezultate din seria celor șase forumuri regionale desfășurate în ultimele luni.
