În ultimii doi ani, cheltuielile publice din România au crescut semnificativ, în special în ceea ce privește salariile bugetarilor și pensiile, într-o continuă campanie electorală. Acum, România se confruntă cu o realitate economică dureroasă.
Cu o creștere economică fragilă – estimată la 1,9% din PIB pentru anul curent, comparativ cu 2,5% în anul precedent – și o datorie guvernamentală din ce în ce mai costisitoare, România se află într-o situație alarmantă. Deși nu se conturează o amenințare iminentă de faliment național, un exod necontrolat de capital străin ar putea deveni o realitate.
„România depinde enorm de banii altora pentru a-și finanța deficitele. O criză geopolitică majoră sau un eveniment economic internațional ar putea determina retragerea acestor fonduri”, a declarat Radu Crăciun, analist economic, pentru Știrile ProTV.
Un parteneriat cu FMI ar putea fi evitat, dar este necesară o acțiune rapidă. Radu Crăciun sugerează că România ar putea utiliza rezervele Ministerului de Finanțe pentru a face față unei crize temporare, ceea ce ar permite inițierea unor acorduri de finanțare cu FMI sau Comisia Europeană. Aceste acorduri ar necesita un plan riguros de reforme pentru a corecta dezechilibrele economice.
În 2024, România a înregistrat un deficit bugetar de peste 152 miliarde de lei, o sumă pe care guvernul a fost nevoit să o împrumute. În medie, statul a realizat venituri de 1,57 miliarde de lei pe zi, cheltuind însă 1,99 miliarde de lei. Aceasta înseamnă că guvernul a plătit aproape 100 milioane de lei zilnic pentru dobânzile datoriei publice.
Deși BNR intervine pentru a stabiliza piața, ajutorul său are un cost. Datoria guvernamentală în lei, care reprezintă mai mult de jumătate din total, este mai ușor de gestionat, deoarece România folosește moneda națională. BNR are capacitatea de a injecta lei în piață, așa cum s-a întâmplat recent, când a oferit peste 13 miliarde de lei pentru a preveni o creștere abruptă a dobânzilor.
Investitorii se simt mai în siguranță într-un mediu politic stabil, cu un guvern care își asumă responsabilitatea de a rezolva deficiențele bugetare. Recent, deprecierea leului a fost alarmantă, depășind pragul de 5 lei pentru un euro, în contextul alegerilor prezidențiale.
Discuțiile privind formarea unui nou guvern sunt în plină desfășurare, iar un pachet de măsuri fiscal-bugetare este deosebit de necesar. Datoria totală a României a generat anul trecut dobânzi de peste 36 miliarde de lei, o sumă care continuă să crească.
România a înregistrat o creștere a cheltuielilor publice, iar în primele patru luni ale acestui an, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 35%. O ajustare bugetară rapidă este esențială pentru a evita o criză economică majoră.
„Politica internă trebuie să rămână stabilă pentru a nu speria investitorii”, a subliniat Crăciun. „România este într-o situație delicată, dar cu o acțiune promptă, poate evita o criză profundă.”
Cine este Radu Crăciun
Radu Crăciun are peste două decenii de experiență în piețele financiare și este în prezent Președinte și Director General al BCR Pensii. De asemenea, a ocupat funcții importante în cadrul Băncii Comerciale Române și activează în mediul academic.
