Județul Vrancea se află pe locul doi la nivel național în ceea ce privește regenerarea pădurilor, cu o suprafață de 1.556 hectare regenerate în anul 2024, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Această performanță vine după județul Suceava, demonstrând importanța pădurilor în această regiune și angajamentul autorităților de a gestiona durabil fondul forestier.
În ciuda rezultatelor pozitive din Vrancea, la nivel național, se observă o tendință de scădere a regenerării naturale a pădurilor, care a fost compensată parțial de o ușoară creștere a regenerării artificiale. În 2024, s-au regenerat un total de 25.579 hectare de pădure, ceea ce reprezintă o diminuare față de anul anterior. Din această suprafață, 66,9% (17.121 hectare) au fost regenerări naturale, în scădere cu 2.233 hectare comparativ cu 2023, iar 33,1% (8.458 hectare) au fost regenerări artificiale, în creștere cu 1.166 hectare.
Regenerarea artificială a fost realizată, în mare parte, prin plantații, cu 99,9% din suprafață ocupată de puieți de rășinoase (4.179 hectare) și de foioase (4.271 hectare). Numai 8 hectare au fost regenerate prin semănături directe cu semințe forestiere.
Lucrările pregătitoare pentru regenerare au crescut, cu 3.467,8 hectare de teren pregătit, ceea ce este cu peste o mie de hectare mai mult față de anul precedent. Pregătirea solului a fost extinsă pe aproape 2.942 hectare, înregistrând o creștere semnificativă. Pe de altă parte, suprafața dedicată îngrijirii culturilor tinere a scăzut la 56.130,7 hectare, cu aproape 10.000 hectare mai puțin decât în 2023.
De asemenea, ajutoarele pentru regenerarea naturală au scăzut, fiind realizate pe 14.529,8 hectare, o diminuare cu peste 1.600 hectare.
Regiunea Nord-Est, care include și Vrancea, a avut cea mai mare pondere din suprafața totală regenerată la nivel național, reprezentând 20,6%, urmată de regiunile Centru (19%) și Sud-Est (13,7%).
Pe lângă Suceava și Vrancea, alte județe cu suprafețe semnificative regenerate în 2024 includ Harghita (1.393 hectare), Dolj (1.324 hectare) și Bacău (1.123 hectare).
Cu toate că activitățile de regenerare artificială par promițătoare, specialiștii subliniază că scăderea regenerării naturale poate indica probleme în sănătatea ecosistemelor forestiere. Factori precum schimbările climatice și exploatările excesive pot influența capacitatea pădurilor de a se regenera fără intervenție umană.
Autoritățile silvice din Vrancea și-au reafirmat angajamentul de a continua investițiile în programele de reîmpădurire și de întreținere a pădurilor tinere, având ca obiectiv refacerea zonelor afectate și menținerea echilibrului ecologic.
