Profesorul Răzvan Săcrieru, specialist în geografie, a atras atenția asupra riscurilor asociate construirii unui baraj pe râul Putna, în contextul unei dezbateri publice recente din Vrancea.
Într-o postare recentă, Săcrieru a menționat un studiu publicat în 1998 care evidențiază faptul că râul Putna transportă o cantitate semnificativă de sedimente, ceea ce ar putea duce la colmatarea unui viitor lac de acumulare.
Conform cercetărilor, Putna transportă aproximativ 1.640 tone de aluviuni pe kilometru pătrat pe an, cifra fiind de aproape opt ori mai mare decât media națională, de 206 tone pe kilometru pătrat pe an. Aceste date subliniază activitatea intensă de eroziune din regiune, considerată cea mai mare din zona temperată a Europei.
Săcrieru a sugerat că o alternativă mai viabilă pentru asigurarea resurselor de apă în județ ar putea fi forajele în câmpia Vrancei, unde s-ar putea exploata straturile acvifere. El a subliniat că pentru a evalua fezabilitatea unui baraj, este necesar să se efectueze studii actualizate, inclusiv măsurători hidrologice și sedimentologice.
Disputa a fost reluată după ce deputatul Dragoș Ciobotaru a propus construirea unui lac de acumulare în zonă, susținând că acesta ar putea asigura apă pentru populația județului, dar Consiliul Județean Vrancea a declarat că amplasamentul este nefezabil din diverse motive, inclusiv riscurile geologice și costurile mari.
Intervenția profesorului Săcrieru scoate în evidență necesitatea unor date tehnice actualizate pentru a stabili cea mai bună soluție pentru alimentarea cu apă în Vrancea, în raport cu provocările și resursele disponibile.
