Clement Bontea este o figură emblematică a istoriei religioase din Vrancea, cunoscut pentru activitatea sa ca preot ortodox și protopop. A slujit timp de 26 de ani la biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Focșani, unde a lăsat o amintire deosebită în comunitate, mai ales în timpul Primului Război Mondial, când a încercat să aducă alinare celor afectați de conflict.
Născut în comuna Pașcani, Bontea a fost căsătorit cu Maria Tătar și au împreună o fiică, Vera. În afară de activitatea sa pastorală, el a fost și un autor prolific, scriind lucrări importante precum „Cheia Noului Testament” și „Sfârșitul lumii după Biblie și știința”. Aceste lucrări reflectă un spirit intelectual curios, fiind scrise în urma unor traduceri din limba rusă.
Documentele arhivistice dezvăluie că Bontea a fost un om care s-a îngrijit și de aspectele materiale ale existenței sale, având o proprietate considerabilă în muntele Mișina, moștenită prin soția sa. Totuși, familia Bontea a întâmpinat dificultăți în perioada comunistă, când averea lor a fost confiscată, iar numele său a fost aproape uitat. Cu toate acestea, recent, interesul pentru viața și opera sa a crescut, iar amintirea lui începe să fie redescoperită.