Recent, o investigație a scos la iveală faptul că 135 de șefi din cadrul Curții de Conturi, inclusiv cei din structurile teritoriale, au fost numiți prin delegație. Aceasta ridică întrebări despre transparența și legalitatea acestor numiri, mai ales în contextul funcționării Camerei de Conturi Vrancea.
Conform datelor disponibile, din cele 135 de funcții de conducere, 122 sunt ocupate de directori și șefi de servicii prin delegație, iar 13 în cadrul Autorității de Audit. Această practică sugerează că aproximativ două treimi dintre liderii Curții de Conturi nu au fost selectați prin concursuri, ceea ce este o problemă majoră de integritate.
În ceea ce privește Camera de Conturi Vrancea, directorul Nelu Năstase Surăian, nepot al fostului ministru al Justiției, și directorul adjunct Marian Mușat, fost primar PSD, sunt evidențiați ca având funcții prin delegație. Mușat se află în centrul unor acuzații legate de firme care ar fi derulat contracte cu instituții publice, ceea ce adaugă un strat suplimentar de complexitate situației.
Investigația mai menționează și alte persoane legate de Vrancea, cum ar fi Marilena Berheci, director adjunct al Departamentului IX al Curții de Conturi, care a avut colaborări cu Consiliul Județean Vrancea.
O întrebare esențială ridicată de această situație este de ce nu s-au organizat concursuri pentru ocuparea acestor funcții de conducere din 2017. Curtea de Conturi a invocat restricții legislative, însă specialiștii sugerează că ar fi fost posibile concursuri în anumite condiții.
Deși numirile prin delegație nu implică automat incompetență, absența transparenței în procesul de selecție generează suspiciuni. Este esențial ca instituțiile publice, în special cele responsabile de controlul fondurilor publice, să aibă proceduri clare și transparente de ocupare a funcțiilor de conducere.
