DEZBATERE... În cadrul acestei discuții, doresc să clarific că nu împărtășesc opinia exprimată de colegul meu Gelu Irimia în articolul său recent. Este esențial ca un ziar să ofere cititorilor o paletă diversificată de viziuni asupra subiectelor importante, iar astăzi voi prezenta o altă abordare a măsurilor propuse de Guvernul Bolojan.
Un aspect semnificativ pe care l-a subliniat colegul meu este ideea că, în cazul unei crize, toți ar trebui să sufere în mod egal. Consider că această viziune este eronată, deoarece impactul acestor măsuri variază considerabil în funcție de venitul persoanelor. De exemplu, un angajat cu salariul minim pe economie (2574 lei net) resimte mult mai acut efectele negative comparativ cu un director, care câștigă între 15.000 și 20.000 lei net pe lună. Măsurile propuse afectează în special categoriile cele mai vulnerabile: persoanele fără venituri, pensionarii, gravidele și mamele care își cresc copiii.
În contextul actual, persoanele fără venituri vor fi nevoite să plătească contribuția la asigurările de sănătate, ceea ce reprezintă o povară semnificativă pentru ele. Deși se justifică eliminarea excepțiilor pentru a stimula angajarea, este crucial să ne asigurăm că există locuri de muncă disponibile, în special în comunitățile rurale. Multe persoane se confruntă cu dificultăți în a se angaja, mai ales dacă au peste 55 de ani, o vârstă la care mulți angajatori nu mai sunt dispuși să ofere oportunități, având în vedere potențialele probleme de sănătate.
Pensionarii sunt, de asemenea, afectați de aceste măsuri. Cei care depășesc un anumit prag de venit trebuie să plătească o contribuție suplimentară la sănătate, chiar și pentru sume considerate infime de către cei din conducere. Aceștia, după o viață de muncă, se confruntă acum cu cheltuieli neprevăzute pentru medicamente și alte necesități. Situația este similară și pentru gravide, care nu beneficiează întotdeauna de toate analizele necesare decontate de stat.
Tinerii care doresc să achiziționeze o locuință se confruntă, de asemenea, cu provocări financiare. De la luna viitoare, TVA-ul pentru achizițiile de locuințe va crește la 21%, ceea ce va însemna costuri suplimentare considerabile. De exemplu, un tânăr care dorește să cumpere o garsonieră de 55.000 euro va trebui să plătească încă 11.500 euro pentru TVA. Aceasta înseamnă că, în multe cazuri, tinerii vor lucra un an întreg, fără a avea cheltuieli, doar pentru a acoperi această taxă.
Criticile aduse măsurilor guvernului nu sunt nejustificate. De ce nu încep reformele de la nivelul politicienilor? Plafonarea salariilor și reducerea cheltuielilor pentru festivități ar putea fi un bun început. Este esențial ca reformele să nu afecteze doar categoriile sociale vulnerabile, ci să abordeze și structurile care au contribuit la situația economică actuală.
De asemenea, este important de menționat că și Nicușor Dan, în campaniile sale, a beneficiat de fonduri semnificative, ceea ce ridică întrebări cu privire la independența sa reală. O regândire a modului în care sunt finanțate campaniile electorale ar putea duce la o mai bună transparență și eficiență.
