În România, o parte semnificativă din populație, mai precis 66%, susține că ar dori o întoarcere la regimul comunist, în special la conducerea lui Nicolae Ceaușescu. Acest fenomen poate fi explicat printr-o combinație de factori, cel mai important fiind educația precară.
Mulți români, care nu au avut acces la o educație de calitate, se confruntă cu o realitate influențată de rețelele sociale, cum ar fi TikTok, unde informațiile nu sunt întotdeauna verificate și se bazează pe opinii subiective, adesea nefundamentate. Aceasta a dus la o formă de dezinformare care contribuie la nostalgia pentru trecut.
De asemenea, este interesant de observat că acești susținători ai Epocii de Aur au avut, în trecut, acces limitat la informații și divertisment. Înainte de 1989, televiziunea oferea doar o oră de program pe zi, iar distracțiile erau reduse la minimum, cu rânduri lungi pentru alimente esențiale.
Oamenii care se plâng acum de așteptările din supermarketuri par să fi uitat cum era să stai la coadă ore în șir pentru un kilogram de portocale. Nostalgia pentru „vremurile bune” pare să fie alimentată de o percepție distorsionată a realității, în care idealizăm trecutul fără a considera dificultățile trăite.
În concluzie, dorința de întoarcere la un sistem totalitar poate fi explicată printr-o combinație de lipsuri educaționale și o viziune romanticizată asupra trecutului, care nu reflectă întreaga complexitate a realității de atunci.
