Un program guvernamental destinat sprijinirii celor care întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă a generat controverse după analiza datelor din 2025.
Schema permite angajatorilor să primească 2.250 de lei lunar timp de un an pentru fiecare angajat considerat vulnerabil pe piața muncii, inclusiv șomeri de lungă durată, persoane cu vârsta peste 45 de ani și părinți singuri. Totuși, angajatorii sunt obligați să mențină angajatul cel puțin 18 luni.
În 2025, au fost subvenționate la nivel național peste 13.200 de angajări, dar mai mult de jumătate dintre acestea, respectiv 6.816 angajări, au fost înregistrate în firme de pază. Acest fapt este surprinzător, având în vedere că schema ar trebui să promoveze integrarea pe termen lung în sectoare precum industria sau construcțiile.
În județul Vâlcea, 89 de angajări au fost realizate în firme de pază prin intermediul acestui program, un număr relativ mic comparativ cu alte regiuni din țară. Aceasta ridică întrebări cu privire la eficiența programului în crearea de locuri de muncă durabile.
La nivel național, datele arată o concentrare semnificativă a angajărilor în anumite zone. De exemplu, București și Ilfov au totalizat 2.278 de angajări subvenționate în firmele de pază, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din total. Alte județe, precum Gorj și Galați, au avut 1.121 și, respectiv, 717 angajări, cumulând împreună aproape 60% din toate subvențiile din acest sector.
Autoritățile au descoperit situații în care aceleași persoane erau angajate repetat la diferite firme care beneficiau de subvenții. Aceasta înseamnă că o persoană era angajată, compania primea fonduri de la stat, iar apoi contractul se încheia, de regulă prin demisie, pentru ca persoana să fie angajată din nou la o altă firmă care solicita subvenții.
Premierul Ilie Bolojan a exprimat îngrijorări cu privire la aceste practici și a solicitat modificări ale programului, subliniind că nu se mai poate continua direcționarea fondurilor publice către astfel de mecanisme. El a cerut Ministerului Muncii să propună soluții pentru a asigura că subvențiile ajung la angajări reale, nu la scheme care permit utilizarea repetată a fondurilor pentru aceeași persoană.
Impactul financiar al acestei scheme, care se ridică la zeci de milioane de lei, poate părea modest în raport cu întregul buget, dar premierul a accentuat importanța respectării regulilor corecte și a încrederii că banii publici sunt folosiți pentru scopurile pentru care au fost alocați. În ceea ce privește județul Vâlcea, rămâne de văzut câte dintre cele 89 de angajări subvenționate s-au transformat în locuri de muncă durabile după încetarea sprijinului de la stat, ceea ce va reflecta eficiența reală a programului.
