Recent, județul Cluj a fost scena unui incident violent în care o ambulanță a fost atacată de o mulțime furioasă, provocând rănirea șoferului. Această agresiune a fost provocată de un zvon fals care s-a răspândit pe TikTok, aducând în discuție gravitatea dezinformării în mediul online.
Felix Andrei, decanul Baroului Tulcea, subliniază că România se confruntă cu un deficit legislativ major în fața acestui fenomen, solicitând măsuri imediate pentru a combate efectele nocive ale știrilor false.
Atacul de la Cluj a fost alimentat de un videoclip viral pe TikTok, care reînvie un mit urban din anii '90 despre o „ambulanță neagră” responsabilă de răpirea copiilor. După Revoluție, aceste zvonuri circulau prin viu grai, dar astăzi tehnologia le transformă în amenințări reale.
„Tehnologia joacă un rol semnificativ în amplificarea acestei confuzii. Algoritmii platformelor sociale favorizează conținutul senzaționalist, creând un cerc vicios de frică și distribuire”, a explicat avocatul Felix Andrei.
În ciuda reacției rapide a Ministerului Afacerilor Interne, care a subliniat că ambulanțele salvează vieți, daunele au fost deja provocate. De asemenea, discuțiile despre lipsa unui cadru legal adecvat pentru sancționarea celor care răspândesc informații false au fost intensificate.
În prezent, legislația românească este considerată ineficientă în a aborda dezinformarea online, iar articolul 404 din Codul Penal se aplică doar în circumstanțe limitate. Felix Andrei afirmă că actualul cadru legislativ nu oferă soluții adecvate pentru a pedepsi răspândirea dezinformării care poate afecta securitatea publică.
Părinții din comunitățile mici sau izolate sunt adesea cei mai vulnerabili la aceste informații false, având în vedere că încrederea în instituțiile statului este mai redusă. Astfel, zvonurile circulă rapid în aceste zone.
Andrei a propus patru soluții pentru combaterea dezinformării: modificarea legislației pentru a include sancțiuni specifice, educația media pentru a ajuta publicul să verifice sursele, responsabilizarea platformelor sociale și reacții rapide din partea autorităților pentru a corecta informațiile false.
El subliniază că educația rămâne cheia pentru prevenirea panicii și fricii generate de astfel de zvonuri, oferind ca exemplu un proiect național implementat de Uniunea Națională a Barourilor din România.
