Virusul sincițial respirator (VSR) este o cauză majoră a infecțiilor respiratorii acute, având un impact deosebit asupra sugariilor, copiilor mici, femeilor însărcinate și vârstnicilor, în special a celor peste 60 de ani. Medicii subliniază că persoanele cu afecțiuni cronice respiratorii sau cardiovasculare pot suferi complicații severe, uneori fatale, în urma infecției cu acest virus.
Vaccinul împotriva VSR conține antigene ale virusului și se administrează intramuscular, în zona deltoidiană. Schema de vaccinare constă într-o singură doză de 0,5 ml, recomandată în special gravidelor în trimestrul al treilea de sarcină. Este important de menționat că vaccinul nu este indicat persoanelor care au alergii cunoscute la oricare dintre componentele acestuia.
Printre reacțiile adverse frecvente se numără durerea la locul injectării, durerile de cap și durerile musculare, care, de regulă, dispar în câteva zile.
VSR este un agent infecțios comun, care, în general, cauzează simptome ușoare asemănătoare răcelii. Majoritatea pacienților se recuperează în 1-2 săptămâni, însă la sugari și vârstnici, infecția poate evolua în bronșiolită sau pneumonie. Aproape toți copiii sunt infectați cu VSR până la vârsta de 2 ani.
Virusul se transmite prin particule respiratorii eliminate de persoanele infectate prin tuse, strănut sau vorbire. De asemenea, rezistă pe suprafețe, facilitând răspândirea prin contactul cu mâinile. Copiii sunt expuși riscului, deoarece pot atinge obiecte contaminate.
Simptomele infecției cu VSR variază. La adulți și copii mai mari, apar simptome ușoare, cum ar fi nas înfundat, tuse uscată, febră moderată și dureri de gât. În cazurile severe, virusul afectează plămânii, provocând febră ridicată, tuse persistentă, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație, care pot duce la cianoză.
Sugarii sunt cei mai vulnerabili și pot prezenta respirație rapidă, lipsă de apetit, tuse intensă sau iritabilitate, iar în cazuri grave poate fi necesară spitalizarea. Infecțiile severe cu VSR sunt mai frecvente în rândul bebelușilor sub 1 an, mai ales cei născuți prematur, precum și în cazul copiilor cu afecțiuni cardiace congenitale sau imunitate scăzută.
