Conform unor statistici recente, studenții din România care urmează cursuri de licență își alocă, în medie, 21 de ore pe săptămână pentru cursuri, depășind cu cinci ore media europeană de 16 ore.
În ceea ce privește studiul individual, studenții români se apropie de media europeană, cu un timp de studiu de aproximativ 17 ore pe săptămână pentru cei de licență și 14 ore pentru cei de masterat. Timpul dedicat cursurilor pentru studenții de master este de 16 ore pe săptămână, comparativ cu media europeană de 11 ore.
Portugalia conduce acest clasament, cu 22 de ore de curs pe săptămână, urmată de Elveția, care împărtășește același nivel cu România. Polonia și Franța înregistrează 20 de ore, Slovacia 18 ore, iar Spania și Croația 17 ore. La polul opus, cele mai puține ore sunt raportate de Finlanda (9 ore), Suedia (10 ore), Austria (12 ore), precum și Olanda și Norvegia (13 ore).
Aproape jumătate dintre studenții români, 42%, lucrează în timpul facultății, iar 6% au avut locuri de muncă doar în anumite perioade. Totuși, România se află sub media europeană de 59% în ceea ce privește angajarea studenților. Cei care îmbină studiul cu munca își dedică în total 52 de ore pe săptămână, inclusiv 13 ore de muncă.
În ceea ce privește bunăstarea psihologică, studenții români au obținut 48 de puncte din 100, sub media europeană de 51/100. Raportul sugerează că, deși munca poate îmbunătăți șansele de angajare, aceasta are și efecte negative asupra performanței academice.
În România, discuțiile privind angajarea studenților s-au intensificat recent, mai ales în contextul propunerilor de modificare a burselor prin Legea Bolojan. Ministrul Educației, Daniel David, a sugerat posibilitatea ca studenții să se angajeze part-time pe parcursul anului universitar, inspirându-se din modelul american.
Inițiativa Eurostudent, care implică ministerele educației din Germania și Olanda, împreună cu Uniunea Europeană, are ca scop analiza aspectelor sociale și economice ale studenților din peste 25 de țări europene.
