Un recent sondaj realizat de INSCOP a arătat că majoritatea românilor, 75,3%, consideră că norocul joacă un rol important în viața lor. Doar 21,4% nu îi acordă o importanță semnificativă, în timp ce 3,3% nu au oferit un răspuns clar. Această credință în noroc este uniformă printre diferitele grupe de vârstă, cu 74% dintre tinerii de 18-29 de ani și cei de 45-59 de ani având o opinie similară. Procentul este chiar mai mare printre persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, precum și printre cei peste 60 de ani, atingând 76-77%.
Diferențele în percepția asupra norocului se fac simțite și în funcție de nivelul de educație. Atât persoanele cu studii superioare, cât și cele cu doar școală primară consideră în proporție de 78% că norocul are o influență semnificativă, în timp ce cei cu liceul terminat au o pondere de 73% care susțin aceeași idee.
Referitor la modul în care românii iau decizii importante, 51% afirmă că se bazează mai mult pe rațiune și știință, în timp ce 43% aleg să se ghideze după credințe și tradiții. Aproape 5,4% din respondenți nu au oferit un răspuns clar. Susținătorii USR sunt cei care înclină mai mult spre rațiune (86%), în contrast cu alegătorii PSD (61%) și AUR (62%), care optează pentru credințe tradiționale.
Cercetarea indică și o diviziune între credința religioasă și explicațiile științifice: 50% dintre români consideră că ambele au o importanță egală, în timp ce 33% favorizează religia, iar 15,6% știința. Persoanele cu studii primare tind să considere religia mai importantă (62%), pe când 37% dintre cei cu studii superioare preferă explicațiile științifice.
În ceea ce privește astrologia, 61% dintre români nu cred în capacitatea horoscopului de a prezice evenimente sau trăsături de personalitate, însă 34,8% susțin contrariul. Credința în astrologie pare să crească odată cu vârsta, 42% dintre tineri având încredere în această practică, comparativ cu 68% dintre persoanele de peste 60 de ani.
Sondajul mai arată că 26% din respondenți cred în teorii ale conspirației, cum ar fi afirmația că omul nu a ajuns pe Lună. Aproape 65% resping această teorie. Diferențele politice sunt evidente, susținătorii USR fiind cei mai sceptici, cu 88% considerând că misiunea a avut loc.
Pe de altă parte, percepția asupra tehnologiilor moderne precum 5G și inteligența artificială variază. Tinerii de 18-29 de ani sunt cei mai predispuși să creadă că aceste tehnologii sunt folosite pentru manipularea populației (56%). În rândul celor peste 60 de ani, 61% consideră că tehnologia poate influența comportamentele oamenilor.
În privința vaccinurilor, 40,1% dintre români cred că acestea sunt utilizate pentru a controla populația, în timp ce 53,5% nu împărtășesc această opinie. Sondajul a fost efectuat între 6 și 10 octombrie 2025, pe un eșantion de 1.100 de persoane, având o marjă de eroare de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.
