Un raport recent evidențiază provocările majore cu care se confruntă România în domeniul educației. Aproximativ 22% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani sunt în categoria NEET, adică nu muncesc și nu studiază, un procent cu 8 puncte peste media europeană de 14%, plasând România pe primul loc în Uniunea Europeană în această privință.
În ceea ce privește cheltuielile pentru educație, România a investit, în 2022, doar 6.069 de dolari pe elev/student, o sumă semnificativ mai mică decât media OCDE de 12.500 de dolari. Aceasta poziționează țara pe ultimul loc în Europa, depășind doar câteva state precum Peru, Mexic sau Brazilia. Cheltuielile pentru învățământul superior sunt de 10.329 de dolari per student, comparativ cu media OCDE de 15.102 dolari.
Ca procent din PIB, cheltuielile educației au fost de 2,5% în 2022, aproape jumătate față de media OCDE de 4,7%. Deși salariile profesorilor au crescut în urma grevelor din 2023, aceste majorări sunt urmate de măsuri de austeritate care afectează bursele și școlile mici.
Un alt aspect îngrijorător este timpul petrecut de elevi la școală. Copiii români au un total de puțin peste 6.000 de ore în clasele primare și gimnaziale, cu aproape 900 de ore mai puțin decât media Uniunii Europene și cu 1.600 de ore sub media OCDE. Vacanțele sunt, de asemenea, mai lungi, elevii având 16,6 săptămâni de vacanță pe an, comparativ cu media OCDE de 13,5 săptămâni.
Referitor la învățământul superior, România se confruntă cu un paradox: deși rata absolvenților care finalizează licența la timp este de 62% (față de 43% media OCDE), doar 19% dintre adulții români cu vârste între 25 și 64 de ani au studii superioare finalizate, ceea ce plasează țara pe ultimul loc în Europa.
În ceea ce privește veniturile, profesorii din România câștigă cu 14% mai mult decât ceilalți angajați cu studii superioare, iar la nivel OCDE, cadrele didactice câștigă cu 19% mai puțin decât alte profesii similare. Totuși, OCDE atrage atenția că aceste creșteri salariale creează o presiune semnificativă asupra bugetului educației.
Raportul „Education at a Glance 2025” subliniază că România are printre cele mai slabe rezultate din Europa în ceea ce privește accesul și participarea la educație, cu cheltuieli publice extrem de reduse. Fără investiții consistente și politici coerente, decalajele față de restul continentului riscă să se adâncească.
