Conform unui raport recent, sprijinul românilor pentru Uniunea Europeană continuă să fie majoritar, dar acest sprijin este influențat de beneficiile concrete resimțite de cetățeni. Fără aceste beneficii, susținerea pentru proiectul european riscă să se diminueze.
Autorii documentului subliniază că identitățile națională și europeană nu se exclud, ci se completează reciproc, iar tensiunile dintre cele două sunt generate în principal de discursul politic.
Răspunsul la extremism nu trebuie să fie minimalizarea sau demonizarea acestuia, ci o bună guvernare, reducerea inegalităților, educația civică, recuperarea patriotismului de către forțele democratice, protejarea spațiului informațional și o prezență mai activă a României în Uniunea Europeană.
Raportul afirmă că extremismul trebuie combătut pe planul ideilor, nu prin măsuri legale, iar apărarea democrației necesită atât fermitate în fața acțiunilor ostile, cât și dialog cu cetățenii atrași de astfel de curente.
Se subliniază că patriotismul și apartenența la Uniunea Europeană sunt compatibile, iar miza finală nu este alegerea între național și european, ci calitatea democrației capabile să le armonizeze. Această democrație trebuie să demonstreze că solidaritatea, pluralismul și cooperarea sunt resurse de putere într-o lume din ce în ce mai fragmentată.
Printre autorii raportului se numără Teodor Baconschi, Sergiu Mișcoiu, Adrian Papahagi, Remus Ștefureac și Sever Voinescu, care consideră că România poate să-și întărească identitatea europeană fără a-și pierde specificul național.
Grupul de Reflecție Strategică „România în UE” reunește experți independenți care analizează evoluțiile din Uniunea Europeană și formulează propuneri pentru consolidarea rolului României în cadrul blocului comunitar. Acest grup funcționează la nivelul Administrației Prezidențiale și este coordonat de consilierul prezidențial Valentin Naumescu.
