În luna iunie, România a raportat cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, conform indicelui armonizat al prețurilor de consum (HICP) stabilit de Eurostat. Astfel, inflația a ajuns la 5,8%, poziționându-se înaintea Estoniei și Ungariei.
Recent, pachetul fiscal anunțat de Guvern a determinat analiștii economici să își actualizeze prognozele privind inflația. Aceste estimări sugerează o posibilă creștere a prețurilor, aceasta putând atinge 8% în toamna acestui an.
În condiții geopolitice nefavorabile, cu posibile creșteri de tarife sau alte presiuni externe, inflația ar putea chiar să se apropie de 10%.
Este esențial de menționat că modul de calcul al inflației variază de la o țară la alta, având în vedere obiceiurile de consum specifice fiecărei națiuni. De exemplu, în Regatul Unit se includ în coșul de consum produse precum plăcintele cu fructe, în timp ce Franța ia în calcul prețurile pentru melci și servicii de pază.
Un alt aspect important este diferența dintre inflație și costul vieții. Deși adesea confundate, acestea se referă la concepte distincte. Inflația reflectă scumpirile generale, în timp ce costul vieții indică suma necesară pentru a acoperi nevoile esențiale într-un anumit loc.
Coșul de consum utilizat pentru calculul inflației variază semnificativ între țări, reflectând diferențele culturale și economice. Analizând datele Fondului Monetar Internațional, se poate observa cum structura consumului diferă de la o națiune la alta, ceea ce poate oferi indicii despre nivelul de dezvoltare economică și prioritățile populației.
Potrivit Legii lui Engel, cu cât o familie este mai săracă, cu atât o proporție mai mare din venit este alocată alimentelor. Aceasta a fost formulată de statisticianul german Ernest Engel în secolul al XIX-lea, subliniind legătura dintre venitul gospodăriilor și cheltuielile pentru produse alimentare.
