Glicemia se referă la concentrația de glucoză din sânge, care reprezintă sursa principală de energie pentru organism, provenind în principal din alimentele bogate în carbohidrați. Reglementarea acestui nivel se face prin hormoni secretați de pancreas, precum insulina și glucagonul. Atât valorile scăzute, cât și cele ridicate ale glicemiei pot indica probleme de sănătate serioase.
Un nivel scăzut de glicemie, cunoscut sub numele de hipoglicemie, poate apărea în diverse situații, cum ar fi inaniția, exercițiile fizice intense sau afecțiuni hepatice și hormonale. Simptomele pot include tremurături, transpirații, dureri de cap, confuzie, amețeli și, în cazuri extreme, chiar pierderea conștiinței sau comă.
În contrast, hiperglicemia se referă la un nivel crescut de glicemie, care poate fi asociat cu diabetul, infecții sau consum excesiv de alimente, precum și administrarea de anumite medicamente, cum ar fi corticosteroizii.
Potrivit specialiștilor, există mai multe metode de măsurare a glicemiei, inclusiv:
- Testul de glicemie capilară: utilizează un glucometru pentru a preleva o picătură de sânge din deget.
- Testul de glucoză serică: măsoară glicemia din sângele venos.
- Testul HbA1c: evaluează nivelul mediu al glicemiei pe o perioadă de aproximativ 3 luni.
Controlul metabolismului glucidic nu este important doar pentru gestionarea diabetului, ci și pentru reducerea riscurilor de complicații cardiovasculare, renale și neurologice. Monitorizarea regulată a glicemiei, inclusiv evaluarea hemoglobinei glicozilate, este esențială în practica medicală, oferind o imagine de ansamblu asupra controlului glicemic pe termen lung.
Interpretarea rezultatelor trebuie să se facă în contextul simptomelor pacientului, istoricului medical și factorilor de risc asociați. Testele necesare pot fi efectuate gratuit în anumite spitale, pe baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie sau specialist.
