Testele internaționale PISA, care evaluează performanțele elevilor din diverse țări, au inclus aproximativ 760.000 de adolescenți din 91 de națiuni. Estonia s-a distins prin rezultate remarcabile, obținând primul loc în Uniunea Europeană la Științe (527 puncte) și Matematică (508 puncte), și ocupând locul doi la Citire (499 puncte), doar în urma Irlandei.
Kristina Kallas, ministra Educației din Estonia, a subliniat că PISA nu evaluează abilitățile elevilor, ci reziliența sistemelor educaționale. În contrast, România a înregistrat rezultate mai slabe în 2025, cu 419 puncte la Matematică, 425 la Științe și 413 la Citire, evidențiind o scădere față de anii anteriori.
La nivel global, regiunile B-S-J-Z din China și Singapore au obținut cele mai mari scoruri la PISA 2025, cu B-S-J-Z atingând 612 puncte la Matematică și 597 la Științe, iar Singapore având 535 puncte la Citire.
Ministra Kallas a evidențiat importanța educației timpurii și a autonomiei în sistemul educațional estonian. Profesorii au libertatea de a decide modul de predare, iar autoritățile locale pot organiza școlile conform nevoilor comunității. Acest sistem descentralizat oferă profesorilor o autonomie crescută și permite directorilor de școli să ia decizii importante privind angajarea cadrelor didactice.
De asemenea, Kallas a menționat că elevii estonieni se confruntă cu un nivel mai ridicat de stres din cauza rigorilor programului educațional, dar a subliniat că acest stres trebuie să fie constructiv și să conducă la rezultate pozitive.
Un alt aspect important este sprijinul oferit elevilor care întâmpină dificultăți, inclusiv lecții individuale și clase cu efective reduse pentru cei cu nevoi speciale. Totodată, ministra a subliniat provocările cu care se confruntă profesorii, care sunt solicitați să abordeze și probleme sociale complexe, nu doar educația propriu-zisă.
În ceea ce privește utilizarea tehnologiei, Estonia nu interzice inteligența artificială în școli, ci își pregătește profesorii pentru integrarea acesteia în procesul educațional. Kallas a afirmat că metodele de predare trebuie adaptate la noile realități tehnologice.
Referindu-se la România, Kallas a subliniat importanța nu doar a investițiilor financiare în educație, ci și a valorii pe care societatea o acordă acestui domeniu, evidențiind rolul crucial al părinților și respectul față de profesori în crearea unui sistem educațional de succes.
