Rusaliile marchează Pogorârea Duhului Sfânt asupra apostolilor lui Iisus Hristos, eveniment petrecut la 50 de zile după Paști și la zece zile după Înălțarea Domnului. Sărbătoarea este prăznuită în România timp de două zile, duminică, 8 iunie, și luni, 9 iunie, ziua de luni fiind liberă pentru angajați.
Această sărbătoare este considerată „nașterea Bisericii creștine”. Potrivit relatărilor din Faptele Apostolilor, Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor sub forma unor limbi de foc, oferindu-le darul vorbirii în multiple limbi. Acest eveniment le-a conferit puterea de a propovădui Evanghelia și de a răspândi învățăturile lui Hristos în întreaga lume. Momentul este recunoscut ca nașterea oficială a Bisericii creștine, marcând începutul misiunii apostolice de a duce credința către toate popoarele.
Tradiții și obiceiuri
În zona rurală, Rusaliile sunt însoțite de o serie de obiceiuri simbolice. Una dintre cele mai cunoscute tradiții este dansul călușarilor, o ceremonie cu rădăcini străvechi, care are rolul de a alunga spiritele rele și de a proteja comunitatea de boli și nenorociri.
În Duminica Rusaliilor, la finalul Sfintei Liturghii, se oficiază „Vecernia plecării genunchilor”, o slujbă specială în care credincioșii se pleacă în genunchi.
Un alt moment important al zilei este binecuvântarea ramurilor de tei și nuc, care simbolizează limbile de foc coborâte asupra apostolilor. Aceste ramuri sfințite sunt împărțite credincioșilor, care le păstrează în casele lor, așezându-le la icoane sau la intrarea locuințelor, ca semn al protecției și binecuvântării divine.
Conform credințelor populare vechi, în zilele de Rusalii nu se lucrează, nu se merge la câmp, nu se construiește sau repară case, deoarece se consideră că aceste activități atrag furia duhurilor rele. De asemenea, nu se doarme sub cerul liber pentru a evita bântuirea de către spiritele malefice, iar pădurea este considerată un loc de evitat în această perioadă.
Tradiția populară recomandă evitarea certurilor și tensiunilor, întrucât spiritele rătăcitoare care umblă în aceste zile se hrănesc cu energiile negative, iar conflictele pot aduce ghinion și nenorociri. Din acest motiv, sărbătoarea Rusaliilor este văzută ca un prilej pentru reconciliere, liniște sufletească și conviețuire pașnică, iar gesturile de iertare sunt considerate aducătoare de bine și protecție.
În folclor, se afirmă că este interzis să se urce în copaci sau în locuri înalte, iar drumurile lungi și îndepărtate trebuie evitate, pentru a preveni întâlnirea cu spiritele rătăcitoare. În epoca bizantină, pentru a păstra sacralitatea Rusaliilor, spectacolele publice, cum ar fi cele din teatre, circuri sau alte manifestări considerate indecente, erau interzise, menținând astfel o atmosferă de respect și solemnitate.
Rusaliile în alte țări
Sărbătorirea Rusaliilor are echivalente și în alte tradiții creștine din Europa, sub denumirea de „Pentecost” sau „Whitsun”. În Germania, Franța sau Marea Britanie, această zi este marcată prin slujbe speciale și parade folclorice, deși obiceiurile populare diferă semnificativ de cele din România.
Moșii de vară
În ajunul Rusaliilor, în ziua de sâmbătă, se săvârșește Moșii de vară, o zi dedicată pomenirii morților. Se aduc ofrande și se împart colaci și colivă, pentru sufletele celor plecați, în speranța ca acestea să se odihnească în pace.
