Pe 9 martie, conform tradițiilor populare, se crede că toți sfinții din calendar se reunesc pentru a participa la liturghie, având rolul de a alunga înghețul din pământ și ape, semnalizând astfel venirea primăverii. Această zi marchează și începutul anului agrar, când oamenii își fac pronosticuri meteorologice pentru lunile ce urmează.
Există o credință populară conform căreia, dacă plouă în această zi, precipitațiile vor continua și în ziua de Paști. De asemenea, tunetele din această zi prevestesc o vară bogată în recolte. În contrast, vremea rece și pământul înghețat în ajunul sărbătorii sugerează o iarnă prelungită până la Sfântul Gheorghe.
În această zi, tradiția locală prevede pregătirea mucenicilor, o delicatesă din apă, făină și nucă, care sunt oferiți de pomană împreună cu 40 de pahare de țuică sau vin, alături de nuci și fructe. Oamenii obișnuiesc să meargă în vii sau livezi, unde varsă puțin vin la rădăcina plantelor, credința fiind că astfel rodul va fi mai bogat. Aceste locuri sunt apoi înconjurate cu tămâie aprinsă ca semn de ocrotire.
De asemenea, cei care nu poartă nume de sfinți au ocazia să își sărbătorească onomastica în această zi. Sărbătoarea este evidențiată și printr-o piesă de patrimoniu din colecția Muzeului Național al Banatului, o gemă romană paleocreștină din secolul al V-lea, care ilustrează doi apostoli ținând o cruce, simbolizând rădăcinile creștinismului în această regiune.
