Un studiu recent intitulat „Reziliența digitală a adolescenților”, realizat de Mind Education, a investigat obiceiurile online ale tinerilor cu vârste între 13 și 19 ani, din rețeaua Digitaliada.
Conform rezultatelor, 45% dintre adolescenți utilizează zilnic mai multe dispozitive, precum smartphone-uri, calculatoare sau televizoare, timp de cel puțin două ore. De asemenea, 23% dintre aceștia își verifică rețelele sociale de 6-10 ori pe zi, iar 16% afirmă că accesează platformele respective de până la 40 de ori zilnic.
Specialiștii subliniază că timpul excesiv petrecut în fața ecranelor are efecte negative asupra sănătății mintale și fizice a tinerilor. Impactul cognitiv include dificultăți de concentrare și performanțe școlare mai slabe. Emoțional, interacțiunile față în față sunt înlocuite de cele virtuale, iar contactul constant cu imagini idealizate poate amplifica stările de anxietate și depresie.
Domnica Petrovai, psihoterapeut și coordonator al Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului, afirmă că rezultatele studiului reflectă tendințe internaționale, arătând că adolescenții se confruntă cu provocări serioase legate de sănătatea mintală din cauza utilizării excesive a rețelelor sociale. Aceasta subliniază importanța implicării părinților în activitățile online ale copiilor lor.
Petrovai propune dezvoltarea rezilienței digitale ca soluție, prin adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase, creșterea toleranței la frustrare și promovarea educației digitale. Reziliența digitală se referă la capacitatea adolescenților de a naviga online în mod echilibrat și sigur, fără a fi afectați emoțional de experiențele negative întâmpinate.
Studiul mai relevă o implicare scăzută a părinților în viața digitală a adolescenților: 42% dintre tineri susțin că părinții nu știu ce fac online, iar 45% afirmă că adulții nu sunt la curent cu activitățile lor digitale. Relația dintre părinți și copii joacă un rol crucial în comportamentul online al adolescenților, cei care se simt apropiați de părinți fiind mai dispuși să discute despre experiențele lor online.
Autorii studiului recomandă stabilirea unor limite clare în privința timpului petrecut online și sprijinirea autonomiei adolescentului, promovând un control parental gradual pentru a asigura dezvoltarea unor rutine sănătoase și reducerea riscurilor asociate sănătății mintale.
