Săptămâna trecută, Ministerul Educației și Cercetării a prezentat o propunere de curriculum pentru elevii de clasa a IX-a, care a stârnit controverse. Această propunere se concentrează în principal pe literatura din secolul al XIX-lea, fără a include lucrări ale autoarelor sau texte contemporane relevante pentru tineri.
Editura Nemira a lansat un experiment pentru a evalua efectele acestei abordări asupra elevilor. Aceștia au dorit să examineze ce înseamnă pentru adolescenți să fie expuși la o literatură predominant masculină și cum acest lucru le influențează plăcerea de a citi.
Ana Lotts-Nicolau, director general al Nemira, a subliniat importanța lecturii diverse, menționând că tinerii trebuie să fie atrași de o gamă variată de lucrări, nu restricționați de o programă care limitează perspectivele lor.
Experimentul a implicat crearea unei prime „clase A.I.”, formată din cinci tipologii de elevi, care au studiat exclusiv textele din lista oficială. Aceste tipologii includ olimpici, sportivi, sociabili, elevi retrași din medii vulnerabile și elevi obișnuiți.
După finalizarea lecturii, elevii au fost evaluați în cadrul unui mediu controlat, iar rezultatele au fost îngrijorătoare:
- 4 din 5 elevi ar putea pierde complet interesul pentru lectură, în special cei din medii defavorizate.
- 2 din 3 elevi nu se regăsesc în textele studiate, simțindu-se astfel alienați.
- Jumătate dintre ei au dificultăți în a înțelege texte actuale, ceea ce crește riscul de analfabetism funcțional.
- 3 din 5 elevi consideră că literatura nu include femei, perpetuând stereotipurile de gen.
Editura Nemira cere Ministerului Educației să includă în curriculum lucrări ale autoarelor și literatură contemporană, lansând o petiție online pentru a strânge sprijinul publicului.
