Studiile recente arată că aproximativ 4,7% dintre copii au o alergie alimentară confirmată, ceea ce înseamnă că din 100 de bebeluși, 95 nu vor dezvolta astfel de probleme. Chiar și în prezența unor factori de risc, nu este garantat că un copil va deveni alergic. Alergiile alimentare rezultă dintr-o interacțiune complexă între genetică, mediu și alți factori.
Printre cei mai relevanți factori de risc se numără:
- Istoricul de boli atopice: eczeme, respirație șuierătoare sau rinita alergică în primii ani de viață.
- Istoricul familial: părinți sau frați cu alergii alimentare măresc riscul copilului.
- Întârzierea diversificării: introducerea tardivă a alimentelor alergenice, precum arahidele, peștele, ouăle sau nucile.
- Administrarea antibioticelor: în primii ani de viață.
- Factori demografici: nașterea prin cezariană, sexul masculin, fiind primul copil sau mutarea părinților într-o altă țară înainte de naștere.
Conform specialiștilor, există și aspecte care nu contribuie la apariția alergiilor alimentare, cum ar fi dieta mamei în timpul sarcinii, stresul matern, greutatea mică la naștere sau vaccinurile.
Majoritatea acestor factori de risc sunt în afara controlului părinților. Chiar și respectând toate recomandările, alergiile pot apărea din cauze genetice sau de mediu.
„Deși acești factori sunt considerați riscuri, este important să judecați situația corect. Dacă bebelușul are o infecție gravă, este esențial să prioritizați sănătatea imediată, în locul temerilor legate de alergii. Colaborați strâns cu medicul specialist și nu vă învinovățiți; concentrați-vă pe ceea ce puteți controla, cum ar fi diversificarea alimentației. Ești un părinte grozav!” conchid specialiștii.
