Deputatul AUR din Suceava, Veronica Grosu, i-a adresat o interpelare ministrului Finanțelor, Tanczos Barna, solicitând să comunice public cine se face vinovat pentru deteriorarea situației economice din România. Grosu a subliniat că România, în anul 2021, se împrumuta la dobânzi de 2-3%, iar în mai 2025, statul nu a reușit să obțină un împrumut de 500 milioane lei la dobânzi de 7,5%. De asemenea, a evidențiat că datoria externă a României a ajuns, în martie 2025, aproape de nivelul PIB-ului din 2020, adică 205 miliarde de euro. "Astfel, 20 miliarde din cele 255 cheltuite de statul român în primele patru luni din 2025 au fost destinate exclusiv dobânzilor. Ministerul Finanțelor a împrumutat, pe 26 mai, 846 milioane lei de la bănci, printr-o licitație de obligațiuni cu scadență în 2027, la o dobândă medie anuală de 7,23%, a anunțat BNR. Practic, avem un deficit bugetar de 9,5% din PIB, un deficit comercial de peste 30 miliarde euro, un deficit de cont curent de peste 8% și o inflație de peste 5%. În termeni simpli, deficitul a fost aproape 30% din venituri. Dacă ne îndreptăm către bancă pentru a solicita un împrumut de 10 milioane lei pentru o afacere cu venituri de 30 milioane lei, vom fi refuzați, având în vedere că afacerile, în general, se desfășoară pe credit. Creditarea este practic blocată în România”, a afirmat deputatul AUR din Suceava.
Veronica Grosu a mai adăugat că economia a înregistrat o creștere de sub 1% în anul precedent, în ciuda faptului că s-au alocat 3-4% din PIB în principalul motor de creștere, și anume consumul. "Partidele PSD-PNL-USR-UDMR au condus țara în ultimii cinci ani. În această perioadă, antreprenorii au resimțit o povară crescută din cauza majorării taxelor și impozitelor, la un nivel atât de ridicat încât mulți nu au supraviețuit, tocmai pentru a răspunde intereselor guvernanților și clientelei politice”, a spus Veronica Grosu. De asemenea, a criticat intenția României de a majora cheltuielile militare cu 1% din PIB pentru un conflict care nu este al poporului român, în timp ce se planifică tăieri semnificative de la investiții.
Grosu a abordat și problema aparatului administrativ extins, menționând că în administrațiile locale activează aproximativ 32% din sectorul public. "Am propus comasarea comunelor la un nivel de 5.000 de locuitori, ceea ce ar conduce la o reducere de cel puțin 60% a costurilor cu administrația locală. Descentralizarea instituțiilor în județe ar genera economii substanțiale de resurse”, a adăugat ea.
Scenariile discutate în Ministerul de Finanțe includ o posibilă creștere a TVA-ului, ceea ce ar putea provoca o inflație rapidă și o scădere a consumului. "Deficitele noastre mari sunt revoltătoare, deoarece au fost generate în condiții de inflație mare, cu o creștere economică la limita stagnării și un curs de schimb aproape fix. Un alt scenariu este creșterea impozitelor pe venit, care ar avea un impact devastator asupra pieței muncii, având în vedere că România se confruntă cu una dintre cele mai mari niveluri de fiscalizare a muncii din UE”, a continuat deputatul AUR. De asemenea, a menționat posibilitatea impozitării suplimentare a capitalului, prin care statul ar lua dividende de la companii de stat, care ar fi nevoite să se împrumute pe piețe la dobânzi mari. "Impozitarea progresivă ar putea fi o altă opțiune. Totuși, trebuie să recunoaștem că o cotă unică este un sistem rudimentar de impozitare, iar excepțiile au dus la pierderea caracterului său unitar”, a concluzionat Veronica Grosu. Ea a avertizat că România se îndreaptă spre o nouă perioadă în care cetățenii vor fi primii sacrificați.
În încheiere, deputatul AUR i-a cerut ministrului Finanțelor să prezinte trei soluții destinate cetățenilor României pentru perioada următoare.
