Urșii care trăiesc pe marginea Transfăgărășanului au devenit o atracție pentru turiști, dar și o sursă de probleme pentru siguranța rutieră. Turiștii opresc pe carosabil, coborând din mașini pentru a le hrăni și a face fotografii, ceea ce provoacă blocaje și situații periculoase pe această șosea montană.
Transfăgărășanul (DN 7C), construit în anii '70, este un drum strategic și o destinație populară, mai ales în sezonul estival, când tronsonul din jurul Lacului Bâlea este accesibil. Drumul atrage zeci de mii de vizitatori anual, venind din diferite colțuri ale țării.
Prezența urșilor pe acest traseu a fost observată încă de la deschiderea drumului, iar de-a lungul decadelor, aceștia au început să se obișnuiască cu turiștii. În ciuda avertismentelor de a nu-i hrăni, mulți vizitatori aleg să le ofere alimente, ceea ce le poate dăuna grav sănătății.
Un turist a relatat că, într-o singură zi, a întâlnit șase urși pe marginea drumului, înconjurați de mașini oprite. Această experiență, deși captivantă, aduce riscuri, inclusiv accidente rutiere.
Începând cu anii '80, urșii au fost o prezență constantă pe Transfăgărășan, iar comportamentul lor a devenit o problemă de lungă durată. Multe dintre aceste animale au fost crescute în captivitate și eliberate în sălbăticie, ceea ce a dus la obiceiuri care le fac mai vulnerabile în fața oamenilor.
După 1990, s-a speculat că numărul urșilor s-ar fi înmulțit datorită interesului fostului lider comunist Nicolae Ceaușescu pentru vânătoare, având locuri preferate pe marginea drumului pentru a aștepta animalele.
Imaginile cu mașini oprite lângă urși sunt frecvente, dar mai există și alte probleme pe Transfăgărășan, inclusiv parcări improvizate în zone periculoase și starea precară a Tunelului Bâlea-Capra, cel mai lung tunel rutier din România, afectat de infiltrații și lipsa aerisirii corecte.
